Fishers of Men: Winning Converts to the Orthodox Faith

Anunțuri
Publicat în Ortodoxie | Lasă un comentariu

Sfantul Iustin Popovici despre nationalism

Misiunea Bisericii este şi de a le oferi membrilor săi convingerea că starea adevărată a personalităţii umane este aceea alcătuită din nemurire şi veşnicie şi nu din vremelnicie şi moarte, precum şi convingerea că omul este un călător care se îndreaptă din împărătia timpului şi a morţii spre nemurire şi veşnicie. Biserica este o instituţie divino – umană , veşnicie întrupată înlăuntrul hotarelor timpului şi spaţiului. Ea se află aici, în această lume, dar nu este din această lume (Ioan 18, 36) . Ea se află în lume pentru a o înălţa sus, la ceruri, acolo unde ea îşi are originea, izvorul. Biserica este apostolică , sobornicească , divino – umană , atemporală şi de aceea este o blasfemie – o blasfemie de neiertat împotriva lui Hristos şi împotriva Sfântului Duh – a considera Biserica o instituţie naţională , de a – i atribui aspiraţii mărunte, trecătoare, legate de factorul timp. Scopul ei este dincolo de hotarele naţiunilor, este apostolic, atotcuprinzător: este acela de a – i uni pe toţi oamenii, în Hristos, indiferent de naţionalitatea, rasa sau mediul social din care provin. „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască , pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus” (Gal. 3, 28), fiindcă Hristos este totul şi în toţi. Continuă lectura

Publicat în Ortodoxie | 1 comentariu

Profesorul Dimitrios Tselenghidis: Credința ortodoxă și viața bisericească

Credința ortodoxă și viața bisericească se găsesc într-o unitate indisolubilă. Credința ortodoxă, înțeleasă ca adevăr dogmatic, delimitează conținutul vieții Bisericii și garantează autenticitatea vieții Ei.

În același timp, viața Bisericii este oglinda vie a conținutului credinței ortodoxe. Duhul Sfânt, ca Duh al Adevărului Ipostatic, cu prezența Lui harică în Biserică, asigură viața Bisericii în esența ei, și îi dă un sens autentic. Continuă lectura

Publicat în Erezii, Moralism, Viata Bisericeasca si diferenta dintre ele, Ortodoxie | 3 comentarii

Aparitii editoriale

Preot Profesor Ioannis Romanidis – Pacatul Stramosesc

Teza de doctorat a Parintelui Romanidis, unul din cei mai mari dogmatisti contemporani, este in sfarsit tradusa in romana, dupa ce a fost pomenita in atatea alte lucrari, studii si articole. Continuă lectura

Publicat în Ortodoxie | Etichetat , , , , | 49 comentarii

O parte din problemele care ar trebui tratate la un viitor Sinod

In loc sa se ocupe de problema denumirii de „biserici”, Sinodul din Creta ar fi avut o gramada de alte subiecte de abordat, atat cele recente, cat si cele stranse de la ultimul Sinod Ecumenic pana acum. Din pacate nu s-a intamplat asta, astfel ca avem de asteptat un Sinod Ecumenic ortodox care sa se ocupe de toate chestiunile problematice din Ortodoxie. Cateva la care m-am gandit eu: Continuă lectura

Publicat în Sinodul Panortodox si problemele legate de acesta | 52 comentarii

Recomandare de carte: „Noul Catehism Catolic Contra Credintei Sfintilor Parinti” (Preasfinţitul Photios, Arhimandritul Philarete, Părintele Patric)

Am mai publicat articole pe blog din aceasta carte [1], dar niciodata nu i-am facut o recomandare oficiala.

Autorii sai au facut parte din ROCOR, si chiar si cei care stramba din nas cand aud de ROCOR trebuie sa admita ca acesta ne-a dat cateva personalitati teologice in secolul trecut: Mitropolitul Antonie Hrapovitsky, Sfantul Ioan Maximovici, Parintele Serafim Rose, Parintele Mihail Pomazansky, Arhiepiscopul Averchie, Parintele Efrem Filotheitul (care in America s-a dus in ROCOR) si cei care au scris cartea din titlu. Continuă lectura

Publicat în Recomandare de carte | Etichetat , , | 22 comentarii

Un mic raspuns articolului „Geneza formulării „Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici și confesiuni creștine eterodoxe, fără a fi în comuniune cu ele”

Am apucat in sfarsit sa citesc articolul din titlu si inevitabil am simtit nevoia sa specific cateva aspecte referitoare la ideile din spatele acestui text.

Este foarte interesant cum teologii-adepti ai Sinodului din Creta citeaza ca argument pentru termenul „biserici” folosit pentru eterodocsi Sinodul de la 1484, pe Sfantul Marcu al Efesului sau Enciclica de la 1848 omitand faptul ca atat Sfantul Marcu, cat si documentele de la 1484 sau Enciclica condamna in termeni duri ereziile. Continuă lectura

Publicat în Sinodul Panortodox si problemele legate de acesta | 42 comentarii

CONTRIBUȚII ALE SINOADELOR ECUMENICE ÎN ISTORIA BISERICII

Postez aici un studiu al parintelui Adrian Carebia publicat in revista Altarul Banatului (nr. 4-6, aprilie-iunie 2016).

Studiul in format pdf: contributii ale sinoadelor

Cateva extrase:

Astfel, pentru ca un sinod să fie ecumenic, el trebuie să fie un organ care exprimă în mod fidel învăţătura de credinţă a Bisericii, iar fidelitatea faţă de această învăţătură de credinţă o constată Biserica însăşi sub călăuzirea Duhului Sfânt Continuă lectura

Publicat în Ruperea comuniunii cu ereticii, Sinodul Panortodox si problemele legate de acesta | 25 comentarii

Din nou despre intreruperea pomenirii. Cateva completari.

Un subiect mai mult decat important zilele acestea este intreruperea pomenirii. In articolul precedent nu m-am facut foarte bine inteles si am observat si pe alte bloguri ca acest subiect nu este tratat deloc asa cum ar trebui si, asa cum e caracteristic din pacate in lumea ortodoxa romaneasca, fiecare si-a facut propria parere si fiecare e mare marturisitor in felul lui. Continuă lectura

Publicat în Ruperea comuniunii cu ereticii, Sinodul Panortodox si problemele legate de acesta | 186 comentarii

Raspunsul Parintelui Matei Vulcanescu in legatura in textul parintelui Eftimie Tricaminas

Este cunoscut de toată lumea ortodoxă faptul că Mitropolitul Serafim al Pireului a anatematizat ecumenismul cu toate manifestările lui şi că nu îl pomeneşte pe Arhiepiscopul Ieronim al Atenei. Acest lucru este adus ca argument negativ în discursul logic al textului pr. Tricaminas, care spune că pe de altă parte IPS Serafim ar fi afirmat că nu poate fi oprită pomenirea decât a unui eretic condamnat sinodal. Această afirmaţie din scrisoare este mincinoasă şi constituie o contradicţie logică! Nu există niciun document sau înregistrare din care să rezulte că IPS Serafim ar fi făcut astfel de afirmaţie. Ar însemna că IPS Serafim ar fi nebun şi pregătit pentru spitalizare la grav schizofrenici cu o astfel de contrazicere. Dar să o luăm logic. Dacă ierarhul eretic e deja condamnat sinodal şi caterisit şi anatematizat, cum să-i mai întrerupi pomenirea? Pomenirea ierarhului se întrerupe până la condamnarea lui de către un Sinod, nu după. Continuă lectura

Publicat în Ruperea comuniunii cu ereticii, Sinodul Panortodox si problemele legate de acesta | 2 comentarii