PF Daniel tot nu se lasa de ecumenism. La sinaxa de la Constantinopol l-a luat cu el pe ereticul Nifon al Targovistei.

In legatura cu sinaxa care s-a desfasurat de curand la Constantinopol au fost exprimate deja mai multe opinii. Parintele Savatie a spus cate ceva, la fel si parintele Petru Pruteanu. Am observat insa ca un element, in opinia mea destul de important si relevant, nu a fost luat in seama. Anume faptul ca Patriarhul Daniel l-a luat cu el la sinaxa pe Nifon, Arhiepiscopul Targovistei.

2P20140308-PALK7306-1200

Nu e de mirare acest lucru, dat fiind faptul ca Nifon e peste tot. E defapt si singurul Mitropolit fara Mitropolie! Insa intrebarea e urmatoarea: dupa declaratiile apostate de anul trecut la adunarea CMB, chiar nu s-a luat nici cea mai mica masura? Nu i s-a atras nici macar atentia, ba chiar mai e si „rasplatit” cu incredere? Acest episcop reprezinta Patriarhia Romana?

Mai grav e ca Nifon nu e la prima abatere. E ecumenist de cand se stie si ecumenism respira:

Deja e clar ce va insemna viitorul sinod „sfant”. Daca episcopul Targovistei va lua decizii, ateptati-va sa fie pur „ortodoxe”.

Sa ne reamintim:

http://ortodoxianecenzurata.wordpress.com/2013/11/14/marturia-ortodoxa-de-la-a-zecea-adunare-generala-a-consiliului-mondial-al-bisericilor-din-busan-2013-declaratia-de-unitate-si-discursul-rostit-de-mitropolitul-nifon-al-targoviste/

Abaterile lui Nifon au fost aratate si de Mitropolitul Serafim al Pireului intr-o scrisoare ce speram sa fie tradusa in cel mai scurt timp. Cine stie greaca o poate citi aici:

http://acvila30.ro/mitropolitul-serafim-de-pireu-a-trimis-o-scrisoare-sfantului-sinod-permanent-al-bisericii-eladei-in-legatura-cu-intrunirea-consiliului-mondial-al-bisericilor-cmb-la-pusan-gr/

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Erezii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

19 răspunsuri la PF Daniel tot nu se lasa de ecumenism. La sinaxa de la Constantinopol l-a luat cu el pe ereticul Nifon al Targovistei.

  1. Marius Barbu zice:

    petru pruteanu huleste Sfinti auzi la el cu Sf Maslu uite ce zice un comentator
    octo viv spune:
    02/01/2013 la 15:39
    1. “Luaţi seama deci cum auziţi: Celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are, şi ce i se pare că are se va lua de la el.” (Luca 8, 18)
    2. Cuvioasa Macaria din Rusia a proorocit: “Curând slujbele se vor înjumătăţi. Se vor scurta (11 noiembrie 1988). Vor păstra slujbele numai în mănăstirile mari, dar în alte locuri vor face schimbări (27 aprilie 1988). Un singur lucru pot spune: Va fi vai de preoţi; se
    vor risipi rând pe rând şi vor trăi singuri (28 iunie 1989).”
    octo viv spune:
    02/01/2013 la 21:48
    Timpul ne va confirma că nu sunt aberaţii.
    Dar de Sfântul Lavrentie de Cernigov care afirmă:
    “Cuviosul spunea că preoţii vor scurta slujbele: la început Psaltirea, iar apoi Ceasurile. Domnul nu va răbda şi ne va pedepsi.
    De frică multi vor chema numele Domnului şi se vor mântui prin credinţă“; ce mai ziceţi? Mă iertaţi, nu vreau să vă ispitesc, dar cu toată sinceritatea cred că maica Macaria nu a aberat când a afirmat ce a afirmat.
    Domnul să ne ierte şi să aibă milă de noi de toţi!
    © Ieromonah Petru Pruteanu spune:
    02/01/2013 la 20:31
    Bine că Dumnezeu nu ne judecă după prostiile pe care le spunem, ci se uită totuşi la inima omului. Ceea ce spune această maică este o
    aberaţie…, Doamne iartă-mă!
    —cica Sfintii spun prostii cand au Prorocit
    zice pruteanu :
    4. Noi trebuie să înţelegem că sfinţii, mai ales neavând pregătire teologică, au fost luminaţi de Dumnezeu să mărturisească Adevărul mântuitor, dar atunci când spunea păreri proprii sau o făceau pe profeţii, făceau şi destule greşeli – şi acest lucru nu trebuie să
    ne smintească pentru că Biserica niciodată n-a învăţat că un Sfânt Părinte a fost infailibil. Vă pot da încă un exemplu concret şi uşor de înţeles: undeva părintele Arsenie Papacioc, om de înaltă ţinută duhovnicească, vrând să arate deosebirile dintre ortodocşi şi
    catolici, îi acuză pe aceştia din urmă că au scos Proscomidia şi scoaterea miridelor pentru cei vii şi adormiţi şi, chipurile, prin asta, se lipsesc de posibilitatea de mântuire. Problema e că Proscomidia cu miride pentru vii şi adormiţi s-a dezvoltat după 1054 (prin sec. 11-13) şi chiar catolicii pot să ne învinuiască că am adăugat-o după 1054, nu că ei ar fi scos ceea ce până atunci nici n-a existat.
    — sustine tampenii pruteanu …e o relatare in care Sf Grigorie zice de miride
    Nu se cuvine să tăcem nici minunea cea înfricoşată ce s-a făcut pentru Preacuratele lui Hristos Taine, cu rugăciunile acestui mare arhiereu al lui Dumnezeu. Acest lucru s-a făcut astfel: O femeie vestită din Roma a adus prescuri la dumnezeiescul altar, iar slujba
    dumnezeiască o făcea prea sfinţitul papă Grigorie. Deci, în timpul cînd se împărţea la popor dumnezeiasca Împărtăşanie, s-a apropiat şi femeia aceea să se împărtăşească cu Sfintele Taine. Şi auzind pe prea sfinţitul papă, zicînd: “Trupul cel de viaţă făcător al
    Domnului nostru Iisus Hristos se dă…”, atunci femeia a început a rîde. Papa, oprindu-şi mîna, a întrebat pe femeie: “Pentru ce ai rîs?” Iar femeia a răspuns: “De mirare îmi este lucrul acesta, stăpîne, că pîinea aceasta pe care eu cu mîinile mele am făcut-o din
    făină şi am copt-o, o numeşti trupul lui Hristos!”
    http://saccsiv.wordpress.com/2014/03/12/21255/
    —cica dupa pruteanu din 1054 existau miride, Sfantul Grigorie cel Mare – Dialogul, nascut in jurul anului 540, in Roma, si trecut la cele vesnice in ziua de 12 martie 604,
    http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-grigorie-mare-dialogul-140066.html
    — teolog e cel care se roaga adica Sfantul nu pruteanu hulitoru
    —auzi la pruteanu explicatie ptr ca nu zice la Botez Crezu de trei
    ori cum e si in Molitfelnicele mai vechi cu caractere chirilice :
    Pentru că în vechime această rânduială se făcea cel puţin trei zile la rând (primele 2 de către preot,iar a treia zi de episcop), în Molitfelnicul nostru apare indicaţia ca Simbolul de Credinţă să se rostească de 3 ori. De fapt indicaţia se referă şi la rugăciunile şi formulele de dinainte. Logic însă, dacă rânduiala pre-baptismală se face o singură dată, şi Crezul trebuie rostit o singură dată şi nu de trei ori.
    —el merge pe logica :))))) daca si Sfintii mergeau pe logica… ce Botez o face ramane intrebare???
    si cu necuratia femeii
    cica ii postez ceva de genu : De ce va e frica si nu postati subnota
    asta???
    346 *(subnota)
    Fiindcă unii pun înainte şi zic, că acestea sunt pândiri (observaţii) iudaiceşti, şi că legea darului nu pedepseşte greşalele cele fireşti, răspundem: 1. Că pricina aceasta se înţelege că o ar fi luat sfinţitul părinte din aşezământul Sfinţilor Apostoli, unde se zice, că muierile cele ce sunt întru curgerea sângelui, se socotesc pe sineşi necurate; şi că în zilele curgerii lor, sunt spurcate, şi lipsite de darul Preasfântului Duh. Pentru aceea nici a se ruga
    voiau, nici carte dumnezeiască a citi, încă nici a asculta. Pentru aceea ca să surpe acest prepus, au zis acolo multe Apostolii, între care şi acestea: „Că de socoteşti o muiere, că în cele şapte zile când te afli întru curgerea sângelui, că eşti spurcată şi lipsită de darul Sfântului Duh, apoi de năprasnă săvârşindu-te, şi lipsită fiind de Sfântul Duh, şi că te vei duce lipsită de nădejdea cea către Dumnezeu”. Şi iarăşi: „Deci tu, o muiere, precum zici, dacă te afli în zilele curgerii sângelui lipsită de Sfântul Duh, de cel necurat te-ai umplut. Că nerugându-te, nici citind, şi nevrând pe necuratul îl vei chema (cartea 6 cap 26 din apostoleştile aşezământuri). Pentru aceasta, depărtează-te de zadarnicile cuvinte, o muiere, şi să fii aducându-ţi aminte totdeauna de Dumnezeu, care te-a zidit pe tine, şi
    roagă-te lui şi celelalte”; vezi dar că dumnezeieştii Apostoli iartă unor muieri ca acesta numai a se ruga, şi a-şi aduce aminte de Dumnezeu, precum acestea amândouă anume le cuprinde şi canonul acesta, al Sfântului Dionisie. Fără a le ierta însă şi a se împărtăşi, sau a intra în Biserici.
    Manastirea Petru Voda staret Justin Parvu 2006
    http://www.scribd.com/doc/31081229/Pidalion-Original-1841
    asta e editie gresita ????????
    si el raspunde : “Eu nu mă tem de nici un comentariu.
    Dar dacă vreţi să aprob ceva, nu daţi copy-paste de pe nişte ediţii proaste şi pline de greşeli, ci publicaţi texte îngrijite, într-un limbaj decent, şi atunci eu le aprob şi continui discuţia. ”
    asta e editie gresita ????????
    subnota era a Sf Nicodim Aghioritul

    • AndreiD zice:

      Unde anume s-a purtat discutia asta? Dar pana una-alta sa lamurim cateva puncte:

      1.Parintele Petru se refera la miride, nu la pomenirea viilor si a mortilor, nici la Proscomidie. Are dreptate aici, miridele au aparut tarziu si asta o recunosc toti liturgistii.

      2. Trebuie sa intelegem ca randuielile liturgice au suferit modificari in timp. Nu au picat din cer. Nu trebuie sa devenim pietisti si sa idolatrizam totul asa cum le-am auzit prima data, mai ales ca unele randuieli sunt gresite si preluate de prin Apus! Daca facem asa, cu ce ne mai deosebim de unii pentru care e mai important sa dea „liturghia la altar” decat sa se impartaseasca?

      3. Pe problema necuratiei femeii parintele a adus destule argumente patristice si canonice. Ai citit ambele articole postate pe site-ul sfintiei sale?

      4. Vorbim totusi de un preot. Macar din respect haideti sa-i zicem „parinte”. Idolatrizam forme de cult (adesea eronate) dar uitam sa ne adresam frumos.

      5. Despre editia de Pidalion, ma voi adresa parintelui. In opinia mea e o editie foarte buna pe care dealtfel am si cumparat-o.

      6. O sa te rog si eu Marius sa scrii comentariile mai ordonate. Abea am reusit sa citesc ce-ai scris. Poti sa comentezi cat vrei, in principiu aprob orice comentariu (cu exceptia celor injurioase), dar am rugamintea sa fie scrise cat de cat ingrijit :). Sa nu-mi ia nimeni in nume de rau aceasta mica „pretentie”.

  2. Pingback: Din seria Patriarhia Romana versus Ortodoxia: Preotul profesor dr. Ioan Sauca Noul secretar general asociat al Consiliului Mondial al Bisericilor | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

  3. mircea293 zice:

    De-acuma noi sa ne asteptam la atacurile tot mai dese ale diavolului ! Ne apropiem de sfirsit, traim vremurile de pe urma. Eu am impresia ca ne inregistreaza pe credinciosii ortodocsi, care suntem in realitate adevaratii dusmani ai diavolului care conduce lumea ! Bineinteles ca asta se intimpla prin ingaduinta lui Dumnezeu ! Sunt vremuri de cernere, vin curind vremurile de prigoana a credinciosilor Ortodocsi ! Cernerea va fi si mai aspra ! Pina cind va fi o cernere la singe, adica martiriul sau lepadarea (fereasca Dumnezeu de asta din urma !).

    DOAMNE MINTUIESTE TOATE SUFLETELE ! TU STII CUM PENTRU CA TU ESTI DUMNEZEU CARE TOATE LE STIE ! AMIN !

    Mircea

  4. Constantin zice:

    Eu zic sa fim mai rezervati in a mai numi eretici niste ierarhi,noi suntem prea mici sa intelegem lucrarea Domnului.
    Menirea noastra,a mirenilor este de a ne ruga pentru Intai-statatorii ,
    Arhiepiscopii si episcopii nostri,pentru toti preotii si monahii,care se roaga si lucreaza pentru noi.
    Sa nu ne iesim din petec si sa etichetam si sa judecam preotii bisericii,ci sa ne rugam pentru ei.

      • Mi-ai luat vorba din gura, Ana :)). Il adaug si pe Sfantul Teodor Studitul pentru completari. Despre datoria mirenilor de a marturisi credinta:

        http://www.familiaortodoxa.ro/2012/05/22/sfantul-teodor-studitul-despre-datoria-mirenilor-de-a-marturisi-credinta/

        Ca noi suntem prea mici si nu trebuie sa judecam ierarhii, este o conceptie clericalista. Mirenii sunt participanti activi in Trupul lui Hristos (Biserica), nu spectatori pasivi la actele clerului (cum se intampla in papism). Desigur ca nu trebuie sa cadem nici in extrema unora, care au ajuns sa judece ierarhii pentru absolut orice, pe sistemul „facem sfanta neascultare”, dar in cazul ereziilor avem obligatia, si accentuez, obligatia de a judeca. Gandirea asta e foarte periculoasa (ca noi suntem mici si trebuie sa stam deoparte), ca astfel se justifica ignoranta multor laici care nu invata teologie (invatatura de credinta), in conditiile in care, iarasi, este ceva obligatoriu. Dar de cand s-au inserat conceptiile clericaliste, laicii au uitat ca trebuie sa invete si ei teologie.

        Cat despre Nifon, din moment ce a sustinut o erezie uluitoare (ca unitatea Bisericii s-a pierdut) si inca nu s-a pocait in public de ea, desi i s-a atras atentia de multe ori (vezi de exemplu enciclica celor 5 mitropoliti greci: https://graiulortodox.wordpress.com/2014/06/17/cinci-mitropoliti-greci-contesta-deciziile-c-m-b-contrare-ortodoxiei-1/ + partea a doua), conform invataturii dogmatice si canonice a Bisericii, este eretic.

      • ioanc zice:

        mai exact e:
        „Trebuie a asculta de învăţători şi de preoţi, şi a nu-i judeca, chiar de ar avea o viaţă urâtă; dacă însă credinţa le e greşită, atunci nu trebuie doar să nu-i ascultăm, ci şi să fugim de ei, şi să-i judecăm. Căci Dumnezeu prin toţi lucrează pentru mântuirea poporului, iar proaducerea jertfei aceeaşi este, fie că are viaţă curată sau necurată cel ce proaduce.” (omilia II, Sf. Ioan Gura de Aur – Talcuiri la Epistola a doua catre Timotei, Tit, Filimon)
        Caci daca imi vine parintele si-mi zice : „mai si papa are Duh Sfant foarte puternic”(?) sau „ca unitatea Bisericii a fost pierduta” il trimiti la origini. Adica la Sfintii Parinti. 😉

      • ioanc zice:

        hmmm, da. Iar sunt in contratimp cu raspunsurile. Parca as fi ecoul vostru. Dar nu-i bai; e bine si asa.
        Doamne ajuta!

      • Ana Elisabeta zice:

        🙂 Păi e bine dacă avem acelaşi gând, nu-i aşa?

        Cred că e foarte important să subliniem, pentru cei care din motive numai de ei ştiute (adică pe care eu vreau să le presupun) consideră că mirenii nu pot „judeca” ierarhii, că Mitropolitul Nifon a fost „judecat” şi de cei de aceeaşi treaptă cu el. O să recitesc şi eu articolul de pe Graiul ortodox.

      • E bine, desigur, ca avem acelasi gand! 🙂

        Cat despre judecata, mai trebuie precizat un lucru. Judecarea ierarhilor eretici nu este o judecata ad literam. Dogmele de credinta reprezentand experienta comuna a madularelor lui Hristos (din trecut si prezent), este absolut normal ca atunci cand apare o „contra-experienta”, aceasta sa fie respinsa.

      • Ana Elisabeta zice:

        Foarte interesant:

        Aşa cum a fost deja semnalat în texte mai vechi, panerezia Ecumenismului se ascunde sub pretextul iubirii faţă de eterodocşi, ca „doctrină a iubirii”; Sfinţii Părinţi, referindu-se la vechea formă a ereziei Ecumenismului, adică la erezia „gnosimahiei” [gr. γνωσιμαχία, „lupta împotriva cunoaşterii (dogmatice)”, n.tr.], semnalau tocmai această dispreţuire eretică a dogmelor, chipurile, de dragul faptelor bune şi a dragostei. În acest sens, Sfântul Ioan Damaschin, la care mai târziu trimite şi Cuviosul Teodor Studitul[1], scrie în opera sa Despre erezii: «Gnosimahi [luptătorii împotriva cunoaşterii dogmatice, n.tr.] sunt aceia care se împotrivesc oricărei cunoaşteri a creştinismului, ei afirmă oricine caută anumite cunoştinţe în Sfintele Scripturi săvârşeşte ceva de prisos, pentru că Dumnezeu nu cere nimic altceva de la creştin decât faptele bune. Este, deci, mai bine să înainteze cineva spre mai multă simplitate şi să nu se ocupe cu multe, necercetând despre nici o dogmă care tratează despre cunoştinţele teologice»”[2].

        Sursa:

        https://graiulortodox.wordpress.com/2012/01/22/95-adunarea-clericilor-si-monahilor-ortodocsi-in-discursul-sau-patriarhul-ecumenic-trece-sub-tacere-valoarea-dogmelor-de-credinta/

        Şi notele:

        [1] Ἐπιστολή ΜΗ’, Ἀθανασίῳ τέκνῳ, PG 99, 1080D. (Epistole)
        [2] Περὶ αἱρέσεων 88, PG 94, 757A. (Despre erezii)

      • Ana Elisabeta zice:

        Din acelaşi articol:

        C.1. Despre ascultarea fără discernământ

        Legat de cele semnalate corect, dar incomplet în cuvântul Patriarhului Ecumenic cu privire la ascultarea oarbă a monahilor, arătăm că există o premisă necesară care nu s-a menţionat: dreapta credinţă. Atunci când Stareţul sau Păstorul Bisericii nu învaţă drept cuvântul adevărului, monahul sau oricare simplu creştin nu numai că este îndreptăţit, ci chiar este dator să se împotrivească, susţinând adevărul.

        Sfântul Simeon Noul Theolog arată în acest sens în testamentul său duhovnicesc: „Cu adevărat, în subiecte în care nu se remarcă încălcarea poruncii lui Dumnezeu sau a canoanelor şi rânduielilor apostolice, este necesar să ascultaţi întru toate şi sunteţi datori să vă încredinţaţi acestuia [stareţului] ca Domnului. În câte însă primejduiesc Evanghelia lui Hristos şi legile Bisericii Lui, nu numai că nu trebuie să vă încredeţi în el, când vă îndeamnă şi vă porunceşte, dar nici măcar într-un înger care tocmai s-a pogorât din cer şi vă binevesteşte altceva decât v-au binevestit martorii oculari ai Cuvântului”[7]. Sfântul Ioan Scărarul – din ale cărui cuvinte kir Bartolomeu a citat pentru a-şi susţine argumentele – ne recomandă aceeaşi neascultare: „La cel care se leagă cu aceasta [cu ascultarea] nu întâlneşti ură, nici vreun chip al împotrivă-glăsuirii, nici vreun iz de cerbicie, în afară de cazul când e vorba învăţătura de credinţă”[8].

        Acesta este răspunsul monahismului – constantinopolitan sau nu – la tema ascultării fără discernământ, pe care a promovat-o unilateral şi selectiv Patriarhul Ecumenic. Există cu adevărat o rea ascultare şi o sfântă neascultare, aşa cum întăreşte cu mărturii patristice părintele Theodoros Zísis, Profesor onorific al Facultăţii de Teologie din Tesalonic, în lucrarea sa pe această temă[9].

        Încă şi ascultarea, potrivit cuvântului scripturistic pe care l-a propus kir Bartolomeu, „ascultaţi pe mai-marii voştri şi vă supuneţi lor” (Evrei 13, 17), nu este una fără premise; presupune, în contextul pe care l-a menţionat, ca păstorii „să privegheze pentru sufletele voastre” (Evrei 13, 17) şi ca – aşa cum Sfântul Apostol Pavel atrage atenţia în altă parte – să fie vrednici, aşa încât noi să le imităm credinţa „privind cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa” (Evrei 13, 7). Din păcate, doar la dispreţuirea dumnezeieştilor canoane şi a sfintelor dogme vom fi conduşi, dacă îi imităm pe întâi-stătătorii şi pe mai-marii zilelor noastre, în afară de puţine situaţii. Cu toate acestea, adevăratul cuget sinodal al Bisericii a arătat că sfintele canoane sunt de acelaşi prestigiu şi cinste cu sfintele Evanghelii şi cu Sfânta Scriptură în general, aşa cum au formulat unanim – între multe alte mărturii – Patriarhii Răsăritului în 1716/1725[10]. Din păcate, kir Bartolomeu, urmând părerilor sale despre sfintele canoane pe care le-a formulat în teza sa de doctorat[11] şi care se vădesc a fi neconforme cu adevărul Bisericii, calcă în picioare şi sfintele canoane, şi credinţa ortodoxă, aşa cum se vede neîndoielnic din împreună-rugăciunile cu eterodocşii şi din textele dialogului. Cum pot să pretindă ascultare oarbă de la alţii cei care, ei înşişi mai întâi, nu respectă ascultarea faţă de Capul Bisericii: „Tu, care te lauzi cu Legea, Îl necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea Legii?”[12].

        Şi notele:

        [7] ΑΓΙΟΥ ΝΙΚΗΤΑ ΣΤΗΘΑΤΟΥ, Βίος τοῦ Συμεών 66, de Π. Χρήστου în ΕΠΕ, Φιλοκαλία τῶν Νηπτικῶν καὶ Ἀσκητικῶν 19 Α, Πατερικαί Ἐκδόσεις Γρηγόριος ὁ Παλαμᾶς, Θεσσαλονίκης, p. 146. (Sf. Nichita Stithatul, Viaţa lui Simeon)
        [8] ΚΛΙΜΑΞ, Λόγος ΚΕ’, Περὶ ταπεινοφροσύνης 9, editura Ἱ.Μ.Παρακλήτου, Oropós Attica, 1994[6], p. 268. (Scara Sf. Ioan Scărarul)
        [9] Πρωτοπρεσβυτέρου ΘΕΟΔΩΡΟΥ ΖΗΣΗ, Κακή ὑπακοή καὶ ἁγία ἀνυπακοή [Rea ascultare şi sfântă neascultare], Tesalonic 2006.
        [10] Ἀποκρίσεις τῶν Ὀρθοδόξων Πατριαρχῶν τῆς Ἀνατολῆς πρὸς τοὺς Ἀγγλικανοὺς Ἀνωμότας (1716/1725). Ἀπόκρισης α’ [τῶν δευτέρων] în Πρωτοπρεσβυτεροῦ ΙΩ. ΡΩΜΑΝΙΔΟΥ, Δογματική καὶ Συμβολική Θεολογία τῆς Ὀρθοδόξου Καθολικῆς Ἐκκλησίας, vol. 2, editura Πουρναρᾶ, Tesalonic 2009[4], p. 413.
        [11] Ἀρχιμ. ΒΑΡΘ. ΑΡΧΟΝΤΟΝΗ, Περὶ τὴν κωδικοποίησιν τῶν Ἱ. Κανόνων καὶ τῶν κανονικῶν διατάξεων ἐν τῇ Ὀρθοδόξου Ἐκκλησίᾳ, Ἀνάλεκτα Βλατάδων 6, editura Πατριαρχικὸν Ἵδρυμα Πατερικῶν Μελετῶν, Tesalonic 1970, pp. 27, 31, 70.
        [12] Romani 2, 23.

        Cred că e imperios necesar să se traducă cartea părintelui Theodoros Zisis, Rea ascultare şi sfântă neascultare.

      • WOW. Nu stiam de acel text al Sfantului Ioan Damaschin. Extrem de bun de pus la colectie! Multumesc!

        Sa nu uitam ca si dintre parutii antiecumenisti, multi dintre ei pietisti, au exact aceeasi conceptie. Numesc cunoasterea teologica „intelctualism”.

        Cartea pr. Zisis cica e tradusa, dar nu se gaseste editura :))

      • Ana Elisabeta zice:

        De asta am şi pus „judecat” în ghilimele. Nu este judecată persoana, ci este judecată (examinată critic) mărturisirea de credinţă a persoanei.

      • Ana Elisabeta zice:

        Interesant concept, intelectualismul. Şi comuniştii l-au folosit intensiv contra criticilor lor, ca cap de acuzare chiar. Din păcate, intelectualismul chiar există şi a existat din cele mai vechi timpuri, mulţi ereziarhi fiind „fini” intelectuali şi intelectualişti. Mă gândesc în primul rând la cel cu care a polemizat Sf. Grigorie Palama, al cărui nume nevrednic de pomenire îmi scapă – Varlaam?

        Nu se găseşte editură? De ce oare? Întrebare retorică… Răspunsul se găseşte chiar în carte!

      • Intr-adevar, intelectualismul exista. Marea problema este ca cei care se feresc de el, cad in extrema cealalta -> pietismul.

    • mircea293 zice:

      ne rugam, dar ascultarea se opreste inainte de lepadare !!!!!!!

  5. Pingback: Sa nu uitam ce declara Mitropolitul Nifon Mihaita (care a participat si a semnat in Creta) la Busan, in 2013: “Sa recunoastem unul in celalalt Biserica cea Una, Sfanta, Sobornicesca si Apostoleasca” | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s