Virtutile crestine sunt strans legate de eclezialitate. Impotriva „tolerantilor” ecumenisti.

Orice virtute crestina, fie ca vorbim de credinta, sau iubire, este legata indisolubil de eclezialitate. Scopul in sine al credintei si al iubirii nu este altul decat cresterea noastra in Trupul tainic al lui Hristos – Biserica. Sfantul Apostol Pavel spune: „Ci ţinând adevărul, în iubire, să creştem întru toate pentru El, Care este capul – Hristos” (Ef., 4:15)

Sfantul Pavel ne arata foarte clar legatura dintre adevar, iubire si Biserica dar si scopul lor. Si credinta si iubirea au un scop eclezial. Asta inseamna ca iubirea evanghelica e total diferita de iubirea ecumenista. Iubirea evanghelica este proprie Bisericii celei Una, si are rolul de desavarsi legatura de credinta.

Asta inseamna ca manifestarea iubirii fata de eretici trebuie sa fie o chemare pentru acestia la adevar, o chemare la unire in adevarul Bisericii, „stalpul si intarirea adevarului” (1 Tim. 3, 15). In nici-un caz recunoasterea ereziilor. Aceasta recunoastere ecumenista ataca direct eclezialitatea lui Hristos, intemeiata pe marturisirea adevarului (Mt.16:18).

Sfantul Pavel mai zice: „Din El, tot trupul bine alcătuit şi bine încheiat, prin toate legăturile care îi dau tărie, îşi săvârşeşte creşterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, şi se zideşte întru dragoste.” (Ef. 4:16). Iubirea crestina trebuie sa zideasca Biserica care are deja ca temelie adevarul, pe cand ecumenismul „extinde” Biserica, surpand temelia adevarului si incluzand in ea toate ereziile care au o invatatura diferita decat cea data de Duhul Sfant prin sinoade si parinti. Adevarul dogmatic este necesar dupa cum zice acelasi apostol: „Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului.” (Ef. 4:24).

Deci virtutile pot fi lucratoare doar se afla in cadrul eclezial, daca ele sunt lucrate in Trupul lui Hristos. La sfarsitul lumii, exact asta va ramane: Biserica formata din credinciosi care au comuniune de adevar si iubire cu Dumnezeu si intre ei. Si parintele Georges Florovsky rezuma clar: „Crestinismul este Biserica” (Eseul „Casa Tatalui”).

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Moralism, Viata Bisericeasca si diferenta dintre ele, Ortodoxie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Virtutile crestine sunt strans legate de eclezialitate. Impotriva „tolerantilor” ecumenisti.

  1. Pingback: Sfantul Chiril al Ierusalimului despre necesitatea legaturii fapte – viata ecleziala | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

  2. Pingback: Moralism, Viata Bisericeasca si diferenta dintre ele | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

  3. Pingback: Fundamentalismul ecumenist | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s