Cazul parintelui Arsenie Boca, sau cum oamenii vor altceva decat pe Hristos

M-am decis sa scriu aceste randuri dupa ce am citit comentariile de la articolul „Parintele Arsenie Boca, sfant sau inselat?”. Nu e primul articol pe acest blog in care abordez devierile pietiste ale ortodocsilor de azi, care in dauna eclezialitatii prefera sa-si faca „guru” din orice duhovnic, ba pe deasupra le mai acorda si infailibilitate.

Care e dilema respectivului articol? Parintele Matei Vulcanescu atrage atentia asupra faptului ca pictura de la Draganescu e necanonica si pe langa asta, mai sunt pictati si eretici ca Francisc de Assisi sau Ulfila. Evident ca in Casa lui Dumnezeu nu se admit pictarea vrajmasilor Sai, singurele elemente necrestine[1] care pot fi pictate pe spatiul exterior al bisericii fiind sibilele, care au profetit venirea lui Hristos. Binenteles ca „ortodocsii” care nu au inteles nici acum sensul cuvintelor lui Hristos, „nu judeca si nu vei fi judecat”, ca de altfel nici modul in care functioneaza Biserica si relatia dintre madularele Sale, au sarit ca arsi cu aceleasi afirmatii care toate luate impreuna ne duc la urmatoarea concluzie: daca cineva il venereaza si supravenereaza pe parintele Arsenie, in nici-un caz nu ai dreptul sa te iei de unele fapte sau cuvinte ale sfintiei sale.

Nu inteleg insa ce atata tergiversare. Pictura de la Draganescu e necanonica. Exista atatea carti de teologie a icoanei (multe in format electronic) pe care le recomand multora sa le citeasca. A da la o parte canoanele picturii (stabilite de sfinti parinti) pe simplul motiv al unei simpatii fata de un duhovnic e nebunie curata. Il putem considera sfant pe parintele Arsenie chiar daca admitem ca a si gresit asa cum il consideram de ex. sfant si pe sf. Grigorie de Nyssa chiar daca a invatat apocatastaza.

Daca am mai inceta sa mai zeificam duhovnicii si sa patrundem mai mult esenta Ortodoxiei asa cum ne-a fost lasata de Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti am fi adevarate madulare ale Bisericii, nu niste pietisti care confunda eclezialitatea cu misticismul bolnav al religiei. Pentru ca realitatea trista de azi este ca asa-zisii ortodocsi contemporani, pentru o simpatie fata de un duhovnic calca in picioare cuvinte evanghelice, canoane si practica teologica a Sfintilor Parinti din totdeauna. Respingand toate acestea il resping pe Insusi Hristos! Asa cum o fac si cand nu vor sa se impartaseasca des, asa cum o fac si cand elogiaza ecumenismul s.a.m.d. Cel ce va asculta pe voi, pe mine ma asculta si cine se leapada de voi, de mine se leapada; iar cel ce se leapada de mine, se leapada de Cel ce m-a trimis pe mine” (Luca 10, 16). Ce raspuns au de dat aici tot cei care nu tin cont de cuvintele patristice si canonice doar pentru a idolatriza asa cum vor ei un duhovnic?

Vezi si:

Ispita “zeificarii” marilor duhovnici

Tot pe tema zeificarii duhovnicilor si a refuzului unor ortodocsi de a urma teologia Sfintilor Parinti, preferand miturile moderne

______________________________________________________________

[1] Si ereticii sunt la fel de necrestini ca si paganii, dupa cuvintele Mantuitorului: iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş” (Matei 18:17)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Erezii, Pietismul in Romania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

124 de răspunsuri la Cazul parintelui Arsenie Boca, sau cum oamenii vor altceva decat pe Hristos

    • niculescu angela zice:

      Va rog sa aveti bunatatea de a exemplifica din activitatea parintelui Boca ce aspect ne-ar indemna pe noi sa „calcam in picioare cuvinte evanghelice” asa cum se afirma grav in incheierea articolului ,Multumesc

      • Exemplele sunt date chiar in articol. De cate ori se scuza un derapaj canonic contra a ceea ce Biserica a invatat, sunt calcate in picioare cuvinte evanghelice. Iar in ceea ce ii priveste pe fanii parintelui, de la tentativa de a transforma pictura de la Draganescu in pictura „canonica” pana la legendele conform carora Francisc de Asissi e defapt sfant si asta e motivul pentru care parintele l-a pictat, toate reprezinta calcarea cuvintelor evanghelice.

      • Ana Elisabeta zice:

        Va recomand cu căldură predica pr. Gheorghe Aniţulesei pe acest subiect:

        Nu ştiu însă să vă spun cum să-l luaţi la rost pe părinte. Cred că un comentariu pe You Toube nu va ajunge la sfinţia sa.

      • Ana Elisabeta zice:

        S-a embeduit singur… E prima dată când pun un link de You Tube şi apare fereastra cu filmul, cu butonul play… 🙂

  1. Pingback: Replica la articolul “PRIGONIT ȘI DUPĂ TRECEREA LA CELE VEȘNICE – PĂRINTELE ARSENIE BOCA – Radu Iacoboaie, 6 august 2014, sărbătoarea Schimbarea la Față a Domnului” | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

  2. DDDDD zice:

    Sunt 2 aspecte de clarificat in „necanonicitate”.

    1. Sunt reguli stabilite in pictura – unde si ce pictezi in Biserica.
    2. Sunt invataturi dogmatice care sunt exprimate prin pictura – daca invataturile dogmatice nu sunt ortodoxe atunci pictura este erezie si eretica – pentru ca invatatura nu este ortodoxa.

  3. Pingback: Ortodoxia sentimentala sau Ortodoxia patristica? | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

  4. Pingback: Până unde merge ascultarea de mai mari – conform Sf. Nicodim Aghioritul. | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

  5. Fotie zice:

    Parintele Arsenie Boca a fost un mare ratacit,ca si parintele Ilarion Argatu sau parintele Teofil Paraian,ucenicul sau.Nu trebuie zeificati duhovnicii,si nici un om.Orice muritor e supus greselii.Maica Domnului a avut doar pacatul stramosesc,ce i sa sters la Bunavestire.Hristos a fost fara de pacat.Parintele Cleopa Ilie a gresit in privinta problemei calendarului,dar era si idolatru fata de cler.

    • Ana Elisabeta zice:

      Cu ce a gresit Parintele Cleopa in privinta calendarului? Ati lasat o problema mai grava, ca se regaseste intr-o carte a Parintelui afirmatia ca catolicii sunt schismatici si nu eretici, si v-ati referit la calendar. De ce?

      Si idolatru fata de cler? De ce?

      In plus, multi se feresc de impartasirea deasa, preferand opinia Parintelui Cleopa fata de opinia argumentata a Sfantului Nicodim Aghioritul.

      Asta nu inseamna ca il plasez pe Parintele Cleopa in aceeasi categorie cu cei trei rataciti pe care-i mentionati (Boca, Argatu, Paraian), si nici ca-l „zeific”.

      • A gresit cand a spus ca „trebuia schimbat” si mai ales, cand a zis ca la Constantinopol in 1923 s-au intalnit reprezentanti din toate bisericile locale. De fapt majoritatea Patriarhiilor nu doar ca nu au participat, dar si-au exprimat si dezacordul. Sigur, ca nu ce a zis de calendar e cea mai mare greseala, totusi e demn de mentionat acest aspect.

        Cat priveste idolatria fata de cler, cred ca Fotie se refera la faptul ca parintele Cleopa nu doar ca nu a criticat niciodata clerul pentru abaterile ecumeniste, ba chiar a incurajat teoria pastrarii comuniunii cu orice pret. Si eu ma intreb: cum se face ca parintele Cleopa nu a criticat niciodata rugaciunile in comun, cu toate ca s-au desfasurat la doi pasi de el (la Iasi cu „binecuvantarea” lui Daniel)? Oare sa nu fi stiut? Nu prea cred, dar poate stie cineva mai mult decat mine.

      • Ana Elisabeta zice:

        In privinta calendarului: acum imi amintesc. Trebuie vazute lucrurile in contextul extraordinarei munci de misiune depuse de Pr. Cleopa pentru readucerea in Biserica a multor oameni simpli care au fost smintiti de schimbarea calendarului.* S-au folosit argumente simplificate, lucru cu care eu nu sunt de acord, dar iata cum au fost receptate afirmatiile lui Danion Vasile ca a fost gresita schimbarea calendarului. Oamenii nu au deprinderea sa gandeasca nuantat, tind sa vada mai bine in alb si negru. Si oricum mi se parea interesat de stiut ce crede Fotie despre acest lucru.

        * http://acvila30.ro/in-amintirea-parintelui-cleopa-ilie-%E2%80%A0-2-decembrie/

        Nu stiam ca Pr. Cleopa n-a avut reactii impotriva ecumenismului. Dar afirmatia aceea cu idolatria fata de cler tot n-o inteleg.

      • Va rog sa prezentati care a fost ratacirea parintelui Ilarion Argatu, deoarece l-am cunoscut personal, atat pe cuviosia sa, cat si pe parintele Sofian Boghiu, amandoi fiindu-mi duhovnici.Din contra, parintele Sofian avea o pretuire duhovniceasca fata de parintele Argatu, iar intre parintele Argatu si parintele Cleopa existau legaturi de prietenie. Cunoscandu-l pe parintele Argatu si in acelasi timp citind si despre parintele Arsenie Boca(pe care nu l-am cunoscut personal), pot spune ca parintele Argatu nu avea nimic in comun cu ratacirea, comparativ cu Arsenie Boca.Din contra, parintele Argatu avea o smerenie autentica(pe care putini stiu sa o recunoasca si sa o evidentieze) , vorbea extrem de putin si niciodata neintrebat, nu era malitios, ci vesnic bucuros si cu virtutea rabdarii , de care nu dadea dovada niciunul dintre marii duhovnici contemporani cu cuviosia sa. Nu facea parada de harismele lui, insa asa cum pentru a-ti da seama de inselarea cuiva este nevoie de luminarea Duhului Sfant, in aceeasi masura este nevoie de lumina (harul) Duhului Sfant pentru a-ti da seama de bogatia harica a parintelui Ilarion Argatu. A spune despre parintele Argatu ca era inselat este acelasi lucru cu a spune ca Biserica de la Draganesti este pictata dupa canoanele ecleziale.
        Consider ca lipsa de informare a unora, precum si lipsa de discernamant duhovnicesc a altora au stat la baza formarii unei pareri gresite la adresa parintelui Ilarion Argatu.Este drept ca in cartile aparute post-mortem sub semnatura cuviosiei sale apar si cuvinte sau invataturi care nu i-au apartinut, dar de acest lucru nu este vinovat.Desigur, sunt multe de spus aici, respectiv si despre faptul ca a lasat cuvant sa nu fie dezgropat.

        Gândurile Părintelui Galeriu despre
        Arhimandritul ilarion Argatu:
        „Trece pe celălalt tărâm al veşniciei încă unul dintre duhovnicii neamului românesc cu experienţa lui, deopotrivă, în cele ale credinţei poporului său, de slujitor al Bisericii şi fiu al prigoanei tragice la care a fost supus.
        Părintele Ilarion şi-a slujit credincioşii cu o râvnă şi un zel vrednice de pomenirea înaintaşilor. Harisma deosebită cu care a fost înzestrat a fost aceea a exorcizării, a eliberării omului de duhuri, gânduri şi obsesii ale răului. ”Lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduhuri” (Ef. 6, 12).
        Părintele Ilarion era înzestrat cu asemenea arme: adevărul şi platoşa dreptăţii, cu focul Duhului Sfânt, cu pavăza credinţei. El avea puterea credinţei ca să stingă multe săgeţi ale vicleanului (diavolul). Şi aşa, din noianul de suflete care au trecut prin faţa lui în rugăciune şi smerenie, mulţi s-au izbăvit şi şi-au putut împlini mai departe în iubire şi lumina divină îndatoririle în slujirea lui Dumnezeu şi a oamenilor. În aceste zile pascale de până la Înălţarea Domnului părintele pleacă însoţit de rugăciunile celor care l-au cunoscut şi l-au iubit şi au primit mângâierile harului său, pleacă însoţit de imnul sacru: ”Ziua Învierii să ne luminăm popoare, Paştile Domnului, Paştile! că din moarte la viaţă şi de la pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi!” Hristos a înviat! Părinte Ilarion, cu acest cuvânt să-l întâmpini pe Iisus, Domnul vieţii şi al iubirii!”
        (http://www.parinteleilarionargatu.ro/subpagini/133/–MARTURII-ALE-IERARHILOR-PREOTILOR-SI-MONAHILOR–pg–-/)

      • Pana nu se elucideaza cine a spus toate treburile dubioase din cartea „Despre farmece, vraji…” (citat din memorie), nu stiu ce sa zic de pr. Argatu. Daca parintele Argatu este autorul „sfaturilor” din cartea cu pricina, inseamna ca a fost in inselare, pentru ca acolo e magie curata. Daca dvs. stiti mai multe informatii, va rog sa le comunicati. Intentia nu este de a defaima o persoana, ci de a separa invataturile neortodoxe de cele patristice. Daca nu parintele Argatu este autorul prostioarelor din carte, nu as putea decat sa ma bucur. Dar…asteptam o confirmare.

        P.s. Parintele Adrian Fageteanu din cate stiu nu avea o parere prea buna despre pr. Argatu. Si nici pr. Anitulesei. Deci parerile sunt impartite.

      • Imi cer iertare, dar raspunsul dv. nu este concludent. Dati un exemplu de vrajitorie. Se prea poate ca anumite sfaturi ale parintelui sa para vrajitorie, de exemplu sapte sfinte masluri. Sau 21 de zile sa te ungi cu ulei sfintit de la Sfantul Maslu. Aceste canoane, sa le zic asa, corespundeau situatiei in care se afla bolnavul.Sfaturile erau diferite de la caz la caz.Poate ca stiti ca si in medicina doctorul recomanda 3,5,7,14 sau 21 zile de tratament.Lucrul nu este intamplator.

        Sau ce vi s-a parut vrajitorie? Punerea a noua lumanari sa arda in cruce?Insusi preotul binecuvinteaza cu toate cele cinci degete de la o mana in semnul crucii, intersectand degetele intre ele.Crucea, dupa troparul care se canta la slujba Sfantului Maslu este arma impotriva diavolului, ca se ingrozeste si se cutremura nesuferind a cauta spre puterea ei. Tot cu semnul sfintei Cruci s-a aparat si Sfantul Ciprian invatat de sfanta Iustina, caci altfel il omorau diavolii.
        Toate posturile negre pe care le recomanda( ca nu te obliga) erau in masura cu boala, respectiv cu pacatele. La parintele ajungeau cazurile cele mai grave, care nu mai avusesera rezolvare in alta parte.Ma bucur ca nu ati vazut asa ceva. Am cunoscut personal un baiat bonav grav de epilepsie care nu doar s-a vindecat de epilepsie, dar a devenit un credincios autentic. Demonizati, bolnavi de cancer, sau persoane cu vraji. Nu este chiar un domeniu la indemana si la cunostinta oricarui preot,sa stiti!
        Pentru a lucra impotriva vrajilor, a demonizarilor ( persoane care urlau ca leii, sau cu fata impietrita si ranjita ca o masca) nu este chiar la latitudinea oricui.De aceea poate parea strain, straniu, neobisnuit.
        Totusi veniti cu ceva concludent, ce anume v-a adus sminteala in cartea parintelui?

      • Cel mai concludent este faptul ca ce scrie in cartea aia nu vei intalni in nicio alta carte antentic ortodoxa. Exista o teologie terapeutica in Biserica, prezentata de atatea ori de Mitropolitul Ierotheos, si de altii, si nicaieri nu am pomenit ritualuri cu un numar de lumanari, un numar de acatiste, un numar de zile de post etc.

        Imi amintesc ca am citit un sfat al pr. Argatu in care spunea ceva de genul: citeste din acatist pana ard lumanarile la jumatate. Te opresti acolo si la cutare ora aprinzi restul de lumanari si reiei acatistul de unde l-ai lasat. Sa-mi fie cu iertare, dar: ce-s astea?

        Apoi, frunzarind prin sfaturi, am gasit:

        “Cei care postiţi lunea pentru dorinţe de orice fel: examene, căsătorie, procese, înţelegere în familie, să ştiţi că pe cei care sunt la ţară, această zi de post negru îi ajută la culturile lor să fie bogate şi să nu le mănânce gândacii.”

        11.- Părinte, e voie să dăm şi la animale Sfânta Anaforă? Am auzit pe unii spunând că atunci când se îmbolnăvesc vitele este bine să le dăm Sfânta Anaforă sau prescură de la Biserică pentru a se face bine. Este corect?
        -Este un păcat foarte mare. Nu vor fi iertaţi cei ce fac lucrul acesta. Aceştia batjocoresc Trupul Mântuitorului nostru Iisus Hristos dându-L la animale.

        http://www.parinteleilarionargatu.ro/subpagini/54/Raspunsuri-duhovnicesti—A/

        Cand vreodata s-a postit pentru dorinte? De cand e anafura Trupul Domnului? Si pot sa vin cu „n” exemple.

        Cat despre minuni, ati comentat mai devreme anti Arsenie Boca. Stiti bine ca unele minuni de acolo sunt reale, insa prin asta nu se probeaza sfintenia lui Arsenie Boca. Idem si in cazul pr. Argatu.

      • Nu, nimic nu este concludent, deocamdata,nici cu parintele Argatu, asa cum spuneti de altfel, precum nici cu Arsenie Boca, cum ca a facut minuni.Conform invataturilor sfantului Ignatie Briancianinov din cartea sa „Despre inselare”, tematica reluata in acelasi registru de catre parintele Cleopa Ilie, nu toate minunile sunt minuni. De asemenea, chiar daca ar fi cu adevarat minuni, nu toti cei care le fac pot fi sfinti.
        Acum insa am inteles mai bine temerile dv. si le inteleg , desi, nu pot sa va dau dreptate atunci cand afirmati ca ceea ce facea parintele Argatu era vrajitorie. Pentru asta trebuie sa veniti cu o demonstratie, de genul demonstratiei cu care eu, de exemplu as putea veni in sustinerea necanonicitatii si neortodoxicitatii picturii de la Draganescu, in care apar „sfinti” numiti expres de catre Sfantul Ignatie Briancianinov drept inselati ( si catolici, pe deasupra).Si nici nu ma raportez la” minunile” lui A.Boca,pe care sincer nu le cunosc, ci doar ma opresc la acea pictura, care spune totul, de la credinta, pana la diagnosticul medical de specialitate.
        Subiectul in jurul parintelui Argatu este extrem de vast, in masura in care cineva nu cunoaste nimic despre legatura reala dintre suflete in general si cauzalitatea imbolnavirilor trupesti si sufletesti. Citim cate ceva despre asta la parintele Dumitru Staniloae, in Teologia Dogmatica Ortodoxa.
        Este adevarat ca nu ati intalnit nicaieri, probabil nici in teologia terapeutica , despre demonologie, dar ati auzit de vrajitorie. Ei, opusul vrajitoriei, este exorcizarea, despre care ati putea sa-mi spuneti cum se face? nu cred, ca nu veti putea citi nicaieri despre acest lucru si singurii care au alcatuit rugaciuni de exorcizare au fost Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Ioan Gura de Aur si Sfantul Ciprian. A fost la vanzare nu de mult un tratat de demonologie,cred ca autorul este grec, dar si o carte a Dr. Kenneth McAll ” Vindecarea arborelui genaelogic”, prefatata de parintele Constantin Galeriu. Cu acest studiu aproape stiintific, dar de fapt teologic, s-a ocupat parintele Argatu, despre care nu numai ca nu cunoasteti nimic, dar nici macar nu banuiti.
        Insa nu numai preotul trebuie sa se roage pentru cel bolnav, ci insusi bolnavul, sau daca el nu poate cineva din familie si mai bine cat mai multi. In Sfanta Scriptura ati citit cuvintele : Doar cu post si rugaciune ies astfel de diavoli, sau : Daca cineva este bolnav, chemati preotii, sa-l unga cu untdelemn, ca mult poate rugaciunea dreptului, etc.
        Parintele citea doar dezlegari, in rest participam la Sfantul Maslu, in jurul unor sfinte moaste, caci Maslul are nevoie de mai multi preoti.
        Cele noua lumanari, aprinse ca jertfa catre ajutorul celor noua cete de ingeri ( poate ca stiti ca ingerii au dat lupta cu ceata ingerilor cazuti a lui Lucifer, deci nu este o prostie sa-i chemam in ajutor impotriva duhurilor necurate, cand insisi Sfintii Parinti ne invata sa nu ne temem de diavoli, ci sa le cerem ajutorul ingerilor atunci cand suntem ispititi- cred ca stiti la ce scena ma refer!), puse in semnul crucii in zi de vineri, cand tii si post negru, insotite de rugaciune, sunt o arma extraordinar de puternica impotriva demonilor. Dv. purtati cruce? De ce ? Va insemnati in aer, atingand cele patru puncte ale trupului cu trei degete? Ce putere au aceste trei degete unite si semnul crucii facut pe fata dv, este cumva o practica vrajitoreasca? nu cred, nu o faceti in numele lui satan, ci in numele Domnului. Acest simbol al crucii are putere asupra demonilor( vezi sf. Iustina si sf.Ciprian), repet.Numarul de lumanari l-am explicat, semnul crucii, de asemenea, ramane doar sa arat de ce trebuie arse in acest fel. Se stie din Sfnta Scriptura ca tot ce era lasat pe a doua zi din mana cereasca, se strica si evreii nu trebuiau sa se lacomeasca a strange mai mult decat le era de folos.
        Acele lumanari, cu timpul de ardere in jur de o ora, reprezinta un timp modic pentru efectuarea unor rugaciuni, in asa fel sa nu fie nici putin, nici mult. Daca la fiecare rugaciune aprindeai alte lumanari, jertfa (care si in vechiul testament trebuia arsa sau consumata toata), ar fi ramas poate pentru a doua zi.Dar in felul acesta, ea era impartita de dimineata pana seara, cand trebuia arsa toata.Acatistul Mantuitorului, care de obicei se citeste vineri (dupa un anumit tipic vechi care are recomandari pentru fiecare zi ce acatist sa citesti si cred ca stiti ca miercurea se citeste Acatistul Maicii Domnului; dar daca toate au luat-o spre neoranduiala, nu se mai stie si nu se mai tine nimic) dureaza putin, maxim o jumatate de ora. Acest acatist este ajutator impotriva ispitelor demonice, farmece, etc.(asa cum acatistul Sfintei Treimi se citeste spre sfintire, luminarea mintii, al Maicii Domnului pentru… etc.) Deci aveai timp si seara pentru o rugaciune, important era ca lumanarile sa fie arse in ziua respectiva si rugaciunile facute tot in ziua respectiva, la fel si postul, etc.
        Acum despre numarul zilelor de post.Aici sunt putin nedumerita de nedumerirea dv, in sensul ca oricine isi poate da seama ca o boala sufleteasca grea se vindeca mai greu, in timp ce bolile usoare nu necesita decat o simpla spovedanie.
        Pentru bolile grave recomanda (in afara de credinta puternica) si posturi negre, de obicei pe durata a 40 de zile, dar nu zilnic, ci doar vinerea, sau si in alte zile – luni, sai miercuri, dar mai putine erau cazurile in care iti spunea sa tii doua zile pe saptamana post negru.
        Acum, despre anafora care nu este trupul Domnului .Aici avem de-a face cu un neadevar. Nu a zis parintele asta niciodata si nu stiu cum a aparut in carte.Poate asa cum apar atatea carti eretice la pangar, etc. Anafora nu este paine sfintita, ci binecuvantata, care este cu totul altceva.Aghiazma este sfintita, la fel si untdelemnul de la Sfntul Maslu, care, atentie ! este confundat cu mirul si cu Marele Mir.
        Eu va rog sa va scoateti din minte ca parintele ar fi putut spune o astfel de nerozie, cuviosia sa era erudit in Sfintelle Scripturi si in Sfintele Taine, nu existau confuzii si balmajeli. Avea o acuitate duhovniceasca extrema, insotita de darul stravederii.Daca ii urmai sfatul (diferit de la caz la caz) reusita vindecarii, sau rezolvarea unei probleme era asigurata.

      • Imi cer iertare ca iar intervin: spuneati de „dorinte”.Pai, ati uitat ca Insusi Mantuitorul spune „Ce doresti sa-ti fac”?
        Cum ar fi trebuit sa spuna:”Cei care tin post pentru a i se implini o rugaciune”? Da, nu mi se pare gresit ca omul poate avea o dorinta, de a avea un serviciu, de a lua un examen, sau de a-ti pazi lanul de gargarite.Sfanta Cuvioasa Paraschiva, daca nu stiati, este chemata in rugaciunile anumitor ierurgii pentru a indeparta gandacii, aceasta fiind una dintre „ocupatiile”ei .Alt sfant te ajuta in vindecarea animalelor( sfantul Modest), altul e ocrotitor al copiilor, altul impotriva cancerului, etc.
        Din cate stiu si eu, postul, nu neaparat negru, se tine lunea pentru ajutorul familiei, sotie, sot, copii. Si cu cat postul este mai aspru, cu atat se vad mai bine rezultatele, in primul rand in linistea casei si in sfintenie.Daca s-a ajuns in timp la o astfel de randuiala, chiar daca dv. nu ati auzit de ea, faptul ca o respecti si o practici, Il vor determina pe Dumnezeu sa-ti asculte rugaciunile.Incercati ! Cu siguranta nu este vrajitorie.
        Spre exemplu incercati cu posturi negre in prima saptamana din postul mare, anume luni, marti si miercuri , joi o singura masa de post fara ulei, apoi mai mancati abia sambata, cu ulei, doua mese si continuati in ultima saptamana, cu post negru luni, miercuri si apoi de vineri inclusiv pana la Inviere.
        Veti fi cu totul alt om, daca veti pazi ochii, gura si gandurile, precum si celelate simturi ale trupului, de orice desfatare.
        Dar nu, glumesc! Nu se face nimic de capul nostru, ci doar cu porunca si ascultare de duhovnic si in niciun caz nu treci brusc de la imprastiere la asceza.

      • Ana Elisabeta zice:

        Văd că a deviat discuţia către persoana părintelui Ilarion Argatu. Există pe internet, pentru cine doreşte mai multe lămuriri, o predică a pr. Aniţulesei. Din câte-mi amintesc, părintele pleacă de la problema „sfintelor moaşte” care de fapt nu sunt moaşte (de ne râd stiliştii şi ne arată cu degetul) şi vorbeşte şi despre rătăcirile pr. Argatu.

        De asemenea, pentru înţelegerea distincţiei dintre o atitudine ortodoxă în relaţia cu Dumnezeu şi o atitudine de tip magic, care se bazează pe reţete rituale pentru a obţine o soluţie „sigură” la orice probleme personale, recomand o carte scrisă de pr. Adrian Făgeţeanu şi Mihail Stanciu, cu titlul „De ce caută omul contemporan semne, minuni şi vindecări paranormale?”

        ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colectie_RO/Adrian_fageteanu_Un_raspuns_ortodox.pdf

        Mai mult, să mă iertaţi, nu am timpul şi dispoziţia să despic firul în patru în ce priveşte persoana pr. Ilarion Argatu.

      • La adresa pe care mi-ati recomandat-o despre parintele Argatu, iata, am citit si urmatorul raspuns:

        „Antihrist

        14.- Părinte, există antihrist sau e doar aşa o vorbă?
        -Aşa spun unii că antihrist nu există, dar e o minciună, pentru că antihrist se naşte dintr-o femeie desfrânată (evreică) şi un slujitor a lui Dumnezeu căzut de la credinţă din Ierusalim. Trăieşte la Nazaret ca şi Iisus şi face minuni, de mic copil. Ajunge în America şi la 30 de ani va ieşi la propovăduire, la 33 de ani, va ajunge preşedinte”.
        Inchei citatul.

        Acum va voi povesti cum este cu antihristul din America.
        Asteptand in pridvor sa intru la parintele Argatu, o femeie incepe sa spuna ca parintele Argatu ar fi spus despre antihrist ca va veni din America.De indata ce am intrat la parintele l-am intrebat daca este adevarat, iar parintele mi-a raspuns ca el nu a zis asa ceva, ci ca antihrist va veni de la Ierusalim.

        Acum, legat de problema in jurul careia am mai discutat, referitor la anafura, as dori sa nu ramanem cu invataturi gresite.In urma unei informari mai atente, anafura este paine si binecuvantata si sfintita. Invatatura despre anafura binecuvantata am aflat-o mai de curand, la biserica unde merg, in sensul ca este numai binecuvantata.Dar nu, ea este si sfintita, conform cu sursa http://www.crestinortodox.ro/liturgica/liturghia/agnetul-miridele-cadrul-sfintei-liturghii-70753.html

        Imi cer iertare ca am indus in eroare, daca stie cineva mai bine de atat, il rog sa ne lamureasca.

        Referitor la parintele Cleopa: se pare ca nu datorita lipsei de dreapta credinta inchidea ochii in fata multor nereguli, ci din dorinta de unitate, pe care nu vroia s-o stirbeasca si s-o umbreasca cu nimic.A mers chiar la Vladimiresti, desi stia ca acolo se petrec nereguli, doar ca sa inchida gurile celor care vociferau, spunand ca toate sunt la locul lor acolo, ca nu a vazut nimic rau.
        I

      • Doamna Petrovici, fara niciun fel de suparare. Eu va inteleg ca ati tinut la parintele Argatu, dar justificarile pe care le gasiti ritualisticii sale pur si simplu sunt, sa ma scuzati, hilare. De exemplu, cand Hristos a intrebat „ce doresti sa iti fac?”, fiti sigura ca nu se referea ca este pestisorul de aur.

        Apoi, rugaciunile Bisericii pentru lume, sau faptul ca avem sfinti ocrotitori pentru alungarea gandacilor nu trebuie sa ne dea impresia ca noi trebuie sa folosim Biserica pentru dorintele materialiste, pentru ca asta ar fi contra unor cuvinte pe care Hristos le-a rostit foarte clar. Postul sau rugaciunea sunt intr-adevar metode terapeutice, dar la Sfintii Parinti, spre deosebire de pr. Argatu, sunt metode terapeutice pentru a ne curati, ilumina si desavarsi. Repet intrebarea: ati vazut vreun Sfant Parinte care sa dea astfel de sfaturi, ca ale pr. Argatu? Iar daca pr. Argatu este un caz izolat, ce ne spune treaba asta?

        Nu mai aduc aminte de faptul ca nu am vazut la parintele Argatu nici macar o idee care sa duca spre viata in Hristos, toata teologia sa reducandu-se la acelasi ritualism sec si accente dubioase.

        Ar fi multe de spus, nu am timp sa va analizez intreg comentariul, dar sunt unele chestii pe care trebuie sa le depasiti, chiar daca ati tinut la pr. Argatu. Si eu tin foarte mult la parintele Arsenie Papacioc, dar asta nu inseamna ca ii aprob si greselile. Sigur, ca parintele Arsenie chiar a mers pe o cale ortodoxa si probabil de aceea si este unul dintre cei mai marginalizati duhovnici. Dar asa se intampla cand nu faci spectacol si cancan…

      • Chiar nu faceti diferenta dintre spectacol,can-can si spital.Intre pestisorul de aur si rugaciune.Postul este o jertfa inchinata Domnului, iar acea dorinta de care vorbeste parintele este de fapt rugaciunea, la asta se referea, daca au fost intocmai acestea cuvintele parintelui,caci nimeni nu primeste nimic de la Domnul fara rugaciune, in afara de ceeea ce am primit ca zestre : viata, sufletul si pamantul.
        Desigur ca nu acesta este scopul vietii crestinului, sa omoare gandaci, desi o face atunci cand ii are. Desigur ca scopul crestinului nu este sa fie bolnav, dar se mai intampla si pentru asta avem la dispozitie Sfantul Maslu. Sau spitalul, ca e mai modern si mai civilizat, in plus costa si bani.
        Desigur ca daca nu traiesti din produsele animale si din recolta pamantului, nu te rogi sa-it traiasca animalele, dar cand ramai fara serviciu, te duci la sfantul Mina si dai acatist.
        Spre exemplu nu va sminteste faptul ca la Sfantul Antonie este obiceiul sa mergi la un numar de masluri( parca 9),sau la rugaciuni speciale in ziua de marti totdeauna, apoi sa faci nu stiu ce dar de multumire, etc. ?La fel si la Sfantul Gheorghe, unde aprinzi afara, in pridvor, un nr de lumanari (33) si iar tii vinerea post, nu stiu cate saptamani la rand, apoi aduci un dar de multumire, etc.Numai ca acolo e pe bani, la parintele era gratis. Si acolo, unde v-am spus acum, e tot vrajitorie?
        Daca toate aceste lucruri va smintesc, ca un crestin bate matanii, tine post, citeste acatiste,aprinde lumanari, mai intreb ce fel de crestin sunteti ? Eu cred ca nu aveti notiunea de spectacol, in comparatie cu notiunea suferintei .

        Desigur, in cartile lui Argatu nu au existat decat sfaturi terapeutice, pentru ca aceasta era harisma lui.Asa cum un medic scrie tratate de medicina, nu de filozofie.De data asta cred ca animozitatea si convexitatea va face sa priviti refractar, in loc sa aveti vedere de ansamblu.
        In cadrul convorbirilor parintele ne vorbea si din Sfintele Scripturi,lucruri subtiri, insa nu acesta a fost harul sau, menirea. Si da, a fost un personalitate deosebita, nu facea politica, nu barfea pe nimeni, nici macar cu un sunet, toata viata lui si-a dedicat-o slujirii pentru vindecarea oamenilor.Altii s-au plimbat, s-au retras la liniste sa scrie carti, sa picteze… el a stat ca un rob si nu gresesc , in slujba oamenilor.Multi preoti ii auzi ca sunt obositi, ca nu pot lungi spovedania, ca trebuie sa mearga sa faca nu stiu ce.Parintele a facut o jertfa continua. Insa nu aveti cum intelege, daca ma luati cu pestisorul de aur. Aceasta e rautate , daca stam sa despicam firul in patru. Vi s-a parut cumva ca la asta s-ar fi referit parintele cand a zis „dorinta”?
        Cu siguranta ca nu cunoasteti viata multor sfinti care la fel s-au jertfit, permanent preocupati de slujirea aproapelui.Insa epoca in care traim este departe de acest deziderat, ca sa mai fim atat de „creduli” (vorba Anei Elisabeta), incat sa putem concepe milostivirea samarineanului.
        Daca la A.B. lucrurile sunt absolut evidente ( acelea care sunt) incat nu exista dubii in interpretarea lor, va rog sa nu va pronuntati in necunostinta de cauza, in privinta parintelui Argartu, deoarece nu ati practicat nici vrajitoria, nici exorcizarea sau vindecarea crestinilor bolnavi si nu aveti despre acestea decat vagi informatii. Noi nu apreciam vindecarile bolnavilor drept minuni, ci lucruri absolut normale si nu faceam nici tam-tam-, nici can-can.
        Stiti ca s-a cerut pe net sa ne dam semnatura pentru canonizarea parintelui. Eu consider ca acest lucru nu este ca un referendum, ce treaba are mireanul, cu asa ceva? Acest lucru il hotaraste doar Biserica.
        Daca parintele este sau nu sfant, eu nu ma pronunt.Asta numai Dumnezeu stie. Dar ca nu a fost ratacit si ca ceea ce facea nu a fost magie, pentru asta dau marturie. Cunoscand atatia mari duhovnici personal, consider ca am o oarecare indreptatire sa ma pronunt.Si cand zic cunosc, nu inseamna „i-am vazut”.

      • „Spre exemplu nu va sminteste faptul ca la Sfantul Antonie este obiceiul sa mergi la un numar de masluri( parca 9),sau la rugaciuni speciale in ziua de marti totdeauna, apoi sa faci nu stiu ce dar de multumire, etc. ?La fel si la Sfantul Gheorghe, unde aprinzi afara, in pridvor, un nr de lumanari (33) si iar tii vinerea post, nu stiu cate saptamani la rand, apoi aduci un dar de multumire, etc.Numai ca acolo e pe bani, la parintele era gratis. Si acolo, unde v-am spus acum, e tot vrajitorie?”

        Nu ma „smintesc” treburile astea si nici nu au cum. Ele arata doar degradarea in care a ajuns Ortodoxia astazi si faptul ca oamenii nu mai inteleg rostul Sfintelor Taine. Si evident, ma refer si la felul cum participa azi unii la Sfantul Maslu, fiind sanatosi, dar ei totusi participand, binenteles tot pe principii magice si nu hristologice.

        Intelegeti ca chestiile astea ce tin mai degraba de numerologie si ritualism nu au absolut nicio treaba cu Ortodoxia. Repet: eu nu am auzit la niciun Sfant Parinte asa ceva si nici in istoria Bisericii. Cititi de exemplu „Viata in Hristos” a Sfantului Nicolae Cabasila si daca nu or sa vi se para chestiile astea niste vrajitorii infltrate in Biserica, atunci sa ma scuipati. Fata de Ortodoxia Sfintilor Parinti, „ortodoxia” numerologica este practic paralela si total opusa!

      • Referitor la problema cu anafura, va rog cititi cu atentie ceea ce am scris.Nu ma contrazic deloc in privinta parintelui Argatu .Nu am reformulat faptul ca parintele ar fi zis ca anafura este trupul Domnului, ci m-am corectat pe mine insami, deoarece am spus ca anafura este doar binecuvantata, nu si sfintita, deoarece parintele ne spunea sa o luam dupa aghiazma, dar nu si ca este trupul Domnului.Eu am gresit, mai ales ca asa am auzit mai de curand, ca este doar binecuvantata,desi inainte credeam si stiam ca e sfintita.In fine, sper ca ati inteles acum.

      • Of, Doamne! Cum sa va scuip! Numai ca vad ca nu cunoastesti simbolistica numerelor. Ori cu asta este intesata toata Sfanta Scriptura. De ce a tinut Mantuitorul 40 zile de post? De ce au ratacit evreii 40 zile in pustie ? Ce este infinitul si ce legatura are cu cifra 8? De ce are saptamana sapte ziele?De ce 10, de ce trei?Etc?Nu-i cum ganditi. Nu trebuie sa aveti repulsie acum de simbolistica, in definitiv toate se rezuma la simboluri, din ceea ce are biserica, deoarece simbolurile sunt corespondentele materiale ale spiritualului, in aceasta lume.A propos, cunoasteti interpretarea lui 666? Cel controversat, misticizat, ridiculizat?
        Apoi Mantuitorul, atentie, in momentul cand a spus daca cineva dintre voi este bolnav, nu S-a referit doar la boala fizica.
        Maslul este taina care lucreaza trei lucruri: vindecare, iertare de pacate si sfintire.

      • Din prea mult rigorism riscati sa deveniti extremist. Nu refuzati ceea ce nu cunoasteti, ramaneti in expectativa.

      • Eu nu sunt deloc rigorist, in sensul de a a fi pe marginea prapastiei catre bigotism. Sunt rigorist unde este cazul), iar dumneavoastra va dati cu parerea pe niste chestii teologice, fara sa stiti teologie. Opusul rigorismului nu inseamna sa bati campii dupa cum te trezesti de dimineata si presupun ca aici ar cam trebui sa fiti de acord cu mine. Mai ales ca vorbim de probleme delicate unde este nevoie de ceva repere. Nu trebuie sa mai amintim si ca exista un rigorism evanghelic bine definit si care reprezinta un ax la gandirii teologice.

        Vorbind despre elementele in care va dati cu parerea, sa luam ca exemplu tema Maslului. Maslul, conform Traditiei Bisericii NU se face pentru toti crestinii. Generalizarea de azi si faptul ca Maslul a devenit o moda, nu inseamna ca el are acest „target”. Puteti sa va documentati din cartea lui Jean-Claude Larchet, „Viata Sacramentala”, aparuta la Editura Basilica a Patriarhiei Romane. Iar argumentele sunt muuuuulte. Si exista si alte surse care arata adevaratul inteles al Maslului. Dar e simplu totusi: omul sanatos ce cauta la Maslu? Zic unii ca pentru iertarea pacatelor. Ce facem insa cu Spovedania si cu lucrarea generala de pocainta asa cum o recomanda Parintii Bisericii (care intamplator sau nu, nici unul nu face referire la Maslu)?

        In ceea ce tine de simbolismul Bisericii, sunt la curent ce inseamna simbolurile de fapt. Problema este insa cand incercam sa gasim justificare teologica simbolurilor inventate peste noapte de vreun preot care are prea multa atractie fata de simbolism. Nu trebuie sa uitam ca simbolurile au fost folosite in Biserica pentru a arata pentru oameni simpli realitatile ceresti. Lumanarile si acatistul oprit la jumatate ale parintelui Argatu nu prea ma duc cu mintea la nicio realitate cereasca. Sau mi-a scapat ceva?

        Nu mai zic ca daca daca o dam deja in matematica si omul trebuie sa faca doar adunari pe caietel ca sa ii iasa zilele de post, lumanarile s.a.m.d. deja nu mai vad unde este viata ecleziala despre care vorbeste Scriptura si vorbesc Sfintii Parinti. Iar numarul 40 in Scriptura are o semnificatie mult mai profunda decat credem noi, dupa cum se vede, de exemplu, aici: http://ziarullumina.ro/40-de-zile-si-40-de-nopi-despre-deuteronom-9-9-10-34857.html

        Cat despre interpretarea lui 666, eu o cunosc dpdv patristic. Dvs. cum interpretati 666?

        Si tot nu mi-ati raspuns la intrebare: mai exista macar un exemplu asemanator parintelui Argatu in istoria Bisericii?

      • Ana Elisabeta zice:

        Exemplu de concepţie ortodoxă despre „împlinirea dorinţelor”:

        http://marturieathonita.ro/implinirea-tuturor-dorintelor/

        Nu văd acolo ideea că urmând un anumit ritual îl silim pe Dumnezeu să ne împlinească dorinţele, oricare ar fi ele, oricare ar fi folosul sau lipsa de folos care rezultă pentru noi din „împlinirea” sau din „neîmplinirea” lor.

      • „Elementele constitutive si con­crete ale acestei Taine: preotii savarsitori – ca cei ce poarta harul ta­maduirii din preotia si slujirea Mantuitorului Hristos , primitorii ei, care sunt indeosebi cei bolnavi trupeste, dar si cei bolnavi sufleteste, sunt pri­miti cu bunavointa si tratati ca niste frati, fiindca poarta chipul lui Dum­nezeu si ranile suferintei Mantuitorului. Materia sfintita este untdelem­nul si faina (Marcu 7, 22-25) etc. Efectul imediat este intarirea credintei celui deznadajduit, prin cainta sincera si pocainta totala ; primirea haru­lui intaritor si al iertarii, certitudinea indurarii Mantuitorului la Judecata particulara si obsteasca”.

        In textul acesta de mai sus gasiti negru pe alb cine „are voie” sa participe la Sfantul Maslu: orice om,caci toti avem nevoie de tamaduire. Nimeni nu poate sa afirme ca este sanatos( v-am dat mai inainte citatul ,ca Iisus nu a venit pentru cei sanatosi), deci cine ar indrazni sa spuna : Eu nu sunt bolnav. Suntem cu totii bolnavi,doar daca nu cumva sunteti vreun sfant si nu stiu eu.Deci cine doreste,cine considera ca ii face bine Sfantul Maslu, intrarea este libera.
        Dar, daca aceasta idee va nelinisteste,nu ar fi rau sa stati la usa bisericii si sa le cereti celor care vor sa intre carnetul de sanatate.
        Cititi cu atentie si cu rabdare si incercati sa nu va mai incredeti in parerile dv si mai ales cautati sa ajungeti pe la o biserica si sa intrebati preotul de acolo daca la Sfantul Maslu are voie sa participe orice om.
        Biserica nu este un sanctuar in care intra doar sfintii,Biserica este in sine recunoscuta ca fiind un spital de bolnavi in diferite stadii.

    • Da, discutia a deviat foarte rau, in sensul ca in locul cercetarii si a argumentelor, aducem drept dovezi carti care nu au nici cea mai mica legatura cu spiritul in care se desfasura viata parintelui Argatu. Cartea recomandata de dv. se potriveste foarte bine situatiei de la Prislop, dar nu numai. Intrucat nu cunoasteti decat superficial problema, prin intermediul unora, e bine ca atunci cand vorbiti de magie sa fiti in cunostinta de cauza a practicii exacte respective de care il acuzati pe parintele Argatu si ca sa ma fac mai bine inteleasa, sa aduceti dovezi concrete contra , la obiect, ca de exemplu cum ar fi sa justifici cu argumente din erminie si din Sfanta Scriptura, de ce biserica pictata de A.Boca, nu corespunde ortodoxiei. Credulitatea nu este doar paradigma credintei superstitioase, ea se manifesta si ca reactie de superficialitate in afirmatii. Eu mi-am exprimat parerea despre A.Boca nu pentru ca am auzit pe altii spunand asta, ci pentru ca am vazut lucruri cu ochii mei, dar si in urma concluziilor bazate pe invatatura lui Ignatie Briancianinov si nu numai. Dar tot ca urmare a acestor oservatii , situatia in privinta parintelui Argatu este complet diferita.
      Sunt convinsa ca cei care-l considera inselat pe parintele Argatu o fac doar in urma citirii cartilor care au fost editate sub semnatura dumnealui, sau din auzite si care nu corespund intru totul realitatii.
      Deci, ar fi bine ca atunci cand veti mai aduce invinuiri parintelui Argatu sa veniti cu argumente concrete cum ca aceea este o practica vrajitoreasca deoarece ati citit in tratatul de magie la pagina cutare, asa cum orice abatere de la credinta se justifica nu doar cu pareri, ci cu citate din Biblie, sau cu comentarii din Sfitii Printi.
      Cartea pe care ati prezentat-o nu are absolut nicio relevanta in teologia terapeutica pe care parintele o practica, deoarece inclinatia spre superficialitate, ocultism, practici pagane, sau superstitii nu au nicio legatura cu cazurile concrete de demonizare cu care se confrunta parintele Argatu.Ce vreti sa spuneti, ca acelea era inchipuiri ale parintelui, sau vedenii ale noastre?
      Hai sa nu fim nici creduli, dar nici ignoranti, deoarece demonizarea nu este rodul imaginatiei cuiva (sper ca nu-i veti numi creduli pe Sfantul Vasile cel Mare, sau Sfantul Ciprian – fostul vrajitor).
      Faptul ca aceste cazuri nu au fost prezente in restul tarii in aceeasi masura in care au fost la manastirea Cernica, nu dovedeste ca la Cernica aveau loc conferinte ale demonilor, ci doar ca era locul cel mai propice unde oamenii primeau ajutor in acele cazuri grave. Daca nu ati vazut cu ochii dv suferinta acelor bolnavi si demonizati, ar fi bine sa nu-l puneti pe acelasi plan pe parintele Argatu cu sarlataniile altor preoti, deoarece parintele nu lua bani pentru rugaciunile si consfatuirile la care din iubire se jertfea, batran cum era si postitor si cu privgherile de noapte.

      • Asa cum v-am spus din primul comentariu: nu am niciun fel de dorinta de a denigra pe cineva. Daca aveti informatii concludente ca informatiile sunt false in cartile respective, foarte bine! Dar cand v-am citat din ele, ati incercat sa justificati problemele de acolo, ca apoi sa spuneti iarasi ca nu sunt adevarate.

      • Erata: dupa ce initial ati spus ca nu sunt adevarate.

      • ” Lumanarile si acatistul oprit la jumatate ale parintelui Argatu nu prea ma duc cu mintea la nicio realitate cereasca. Sau mi-a scapat ceva?

        Nu mai zic ca daca daca o dam deja in matematica si omul trebuie sa faca doar adunari pe caietel ca sa ii iasa zilele de post”

        Pai,da,cam trebuie sa ne iasa si zilele de post, mai ales in Postul Mare!

        Parintele Argatu nu numai ca nu ne invata acest lucru,sa oprim rugaciunea, ci era chiar mai aspru decat parintele Sofian Boghiu, care spunea ca daca ti-a fugit gandul de la rugaciune sa te intorci de unde ti-a fugit gandul.
        Parintele Argatu spunea ca daca ai pierdut firul rugaciunii sa o iei de la capat. Deoarece daca ai cazut de pe o scara, nu ai cum sa te mai intorci de unde ai cazut, decat daca o iei de la capat.Si avea dreptate. El invata exact cum trebuie si cum invatau si sfintii din vechime,nu lasau cu nici un chip mintea sa se imprastie la rugaciune.De aceea a ajuns parintele Argatu si nu altul,sa aiba putere asupra diavolilor

        In ce priveste matematica lumanarilor nu era nicio drama daca nu ardeai lumanari, in cazul in care nu aveai bani. Era suficienta o lumanare,sau trei, etc.Sau nimic. Deci parintele nu era absurd.
        Dar ca rugaciunea de la miezul noptii este mai puternica, asta se stie.Si cea de la priveghereade dupa miezul noptii.Insa pentru cel ce nu putea noaptea, macar sa o faca ziua.Insa efectul e altul.Dar si ispite sunt multe. Daca din neputinta nu poti face ceva, e una,daca din lenevie, e alta, daca din rea vointa, la fel, altceva.
        Rugaciunea de la miezul noptii nu este vrajitorie,ci pocainta, canon si randuiala pentru cei care o au. O nevointa mai aspra impreuna cu un timp sporit de rugaciune si cu postirea de rigoare , aduce mai repede vindecarea. Cei care au trecut prin aceste experieri stiu despre ce vorbesc.Si,desigur,spovedania, care sta la baza tuturor. Spovedania este ca o baie pentru cel mizer, dupa care sta la masa si ospateaza(restul pocaintei).

        Sa ma intorc la Sf. Maslu si la rigorismul de care spuneati. Eu am invatat sa abordez viata duhovniceasca nu prin prisma literii de lege,ci de undeva de pe la mijloc,intre litera de lege si pogoramant. Dv aduceti ceva rigid atat in gandire cat si in practica.Nu avem cum sa tragem o linie intre nimic si nimic. Ce ne-am face atunci cu Sfanta Euharistie?Cine s-o primeasca?
        Deci,parerea mea, ca de altfel si practica Bisericii in timp,este ca tot omul care se simte impovarat, sleit, neputincios,nu neaparat bolnav evident si vrea sa mearga la taina Sf.Maslu, cine il poate opri? Nu stiu adaca a ajuns un trend, se poate, dar chiar si asa, cel care merge acolo este mai castigat decat unul care are rezerve.Parerea mea.
        Despre formalisme si rigori si acestea sunt bune, dar fara pogoraminte, nu inseamna nimic.In ce ansamblu de legi l-ati include pe acel sfant parinte, care in timp ce bea un pahar cu vin, a izgonit un diavol dintr-un demonizat?
        Vedeti? Fiecare cu metodele lui. Nu ati intalnit in terapia teologica,nu-i asa?

      • Stimata doamna, aveti se pare mania contrazicerii, ca sa nu mai zic ca discursul dvs. nu are nicio logica. Din „boli sufletesti” ati dat-o pe boli psihice. Dvs. stiti ce inseammna „boli sufletesti” in patristica?

        Nu mai zic ca ma indrumati sa nu citesc teologie „seaca”, pentru ca apoi sa imi recomandati Dogmatica lui Staniloaie. De aici deduc clar ca nici macar nu ati citit-o. Idem si pentru restul cartilor. Cine a citit vreodata in viata lui Filocalia nu are cum sa creada in efectele „terapeutice” ale numerologiei pr. Argatu.

        Apoi nu stiu de unde ati inteles ca eu separ VT de NT. Eu am spus exact invers. Am spus doar ca dvs. nu reusiti sa intelegeti VT asa cum trebuie, mai ales in lumina NT.

        „Aveti o tendinta de a respiinge orice in baza unor judecati preconcepute, fara macar sa aveti rabdare sa aprofundati. Stiti cum se numeste asta? Vorbire de-a surda.”

        Judecati preconcepute? Ia mai uitati-va o data pe comentarii sa vedeti cine filosofeaza ca sa ii iasa numerologia „ortodoxa” si cine argumenteaza ce spune.

        „Ei bine,Sfintii Parinti care au talmacit textul pe care eu vi l-am dat sa-l analizati au gasit ,lucruri deosebit de teologice si duhovnicesti si fiecare text , virgula, cuvant, din intreaga Sfanta Scriptura au importanta lor, necesitatea lor.”

        Impartasiti-le si cu noi in cazul asta!

        „In textul acesta de mai sus gasiti negru pe alb cine “are voie” sa participe la Sfantul Maslu: orice om,caci toti avem nevoie de tamaduire. Nimeni nu poate sa afirme ca este sanatos( v-am dat mai inainte citatul ,ca Iisus nu a venit pentru cei sanatosi), deci cine ar indrazni sa spuna : Eu nu sunt bolnav. Suntem cu totii bolnavi,doar daca nu cumva sunteti vreun sfant si nu stiu eu.Deci cine doreste,cine considera ca ii face bine Sfantul Maslu, intrarea este libera.
        Dar, daca aceasta idee va nelinisteste,nu ar fi rau sa stati la usa bisericii si sa le cereti celor care vor sa intre carnetul de sanatate.

        Doamna, pricepeti ca Taina Maslului, asa cum arata si textul evanghelic, este doar pentru cei bolnavi trupeste in primul rand. Intelegti ca pentru bolile suflestesti ale omului sanatos trupeste exista alte Taine. Faptul ca vreti sa scoateti Maslul ca supliment de Spovedanie si Impartasanie este mai mult decat nelalocul lui. Cititi cartile pe care vi le-am recomandat. E foarte ciudat cum si Sfantul Nicolae Cabasila vorbeste de vindecare sufleteasca, dar folosind total alta teologie decat ce prezentati dvs. aici. Eu nu am zis sa nu participe si omul sanatos (daca doreste), dar a crede ca Sfantul Maslu rezolva probleme pentru care Biserica are alte Taine este pur si simplu gresit!

        „Cititi cu atentie si cu rabdare si incercati sa nu va mai incredeti in parerile dv si mai ales cautati sa ajungeti pe la o biserica si sa intrebati preotul de acolo daca la Sfantul Maslu are voie sa participe orice om.”

        Nu ma incred in parerile mele, am citit destul pe tema si am vorbit cu multi preoti si teologi. Singura care isi da cu parerea aici sunteti dvs. Nu am vazut niciun argument de tipul: „Sfantul x spune ca..”, „canonul x spune ca…”. Numai filosofeli!

        „Dar ca rugaciunea de la miezul noptii este mai puternica, asta se stie.”

        Serios? Pai ce, in timpul zilei Dumnezeu doarme?

        „Eu am invatat sa abordez viata duhovniceasca nu prin prisma literii de lege,ci de undeva de pe la mijloc,intre litera de lege si pogoramant. ”

        Nu, dvs. nu aveti treaba nici cu rigorismul, nici cu pogoramantul. Dvs. doar aveti cateva idei luate nu stiu de unde, pe care incercati sa le prezentati ca fiind ortodoxe. Iar faptul ca nu cred ceva gresit despre o Taina ci o vad asa cum a lasat-o Biserica, nu e rigorism,e ceva logic. Ce urmeaza sa-mi indicati sa cred? Ca spovedindu-te, te si impartasesti?

        In fine..cred ca nu are sens sa continuam.

      • „Cat despre interpretarea lui 666, eu o cunosc dpdv patristic „.

        Adica?

        Din punct de vedere patristic se cunosc o multime de interpretari, iar neopatristic o multime de nerozii.

      • Iar aberati…Spuneti ceva concret va rog.

      • Domnule draga,nu mai continui sa citesc, e de ras. Pentru dv boala psihica e o boala fizica?
        Si sufletul si trupul se imbolnavesc reciproc daca nu stiati: „Cel ce nu este duhovnicesc pana si in trup,este trupesc pana si in suflet”.
        Si unde dupa parerea dv. se tamaduiesc demonizatii, la care Taina, ca sunt curioasa?

      • „Nu mai zic ca ma indrumati sa nu citesc teologie „seaca”, pentru ca apoi sa imi recomandati Dogmatica lui Staniloaie”.

        E clar ca nu ati citit Teologia Dogmatica a lui Staniloae,care nu este nici pe departe ce vrea sa semnifice titlul, daca veti citi si parerea altora despre aceasta scriere, veti sti la ce ma refer.

      • Dupa ultimele doua comentarii chiar nu mai am ce discuta. Eu pun punct acestei discutii, care nu are niciun sens. Va doresc zile fericite in continuare!

      • „Dar ca rugaciunea de la miezul noptii este mai puternica, asta se stie.”

        Serios? Pai ce, in timpul zilei Dumnezeu doarme?”

        Dumnezeu nu doarme niciodata,nici cand te rogi stand in fotoliu cu ochii la televizor. Numai ca privegherea de noapte presupune si un efort mai mare,in acelasi timp este favorizata de mai multa liniste,deoarece in timpul zilei ne preocupa mai multe griji. Deci are mare importanta cum te rogi : cu post sau fara, cu metanii sau fara, in fund sau in genunchi, dimineata , sau la ora doua din noapte.Dumnezeu nu doarme!

      • Cand se spune la Evanghelie „drepti sa ascultam”, se refera efectiv la faptul ca lumea trebuie sa ramana in picioare ascultand Sfanta Evanghelie (lasand la o parte situatia penibila de astazi ca toate lumea ingenunchiaza).

        La Evanghelie se spune „Intelepciune,drepti sa ascultam Sfanta Evanghelie,pace tuturor”.
        Daca cititi cu atentie si cu discernamant,veti vedea ca acest cuvant „drepti” nu se refera la pozitia soldateasca, ci la starea (pozitia)sufletului, cu trimitere la dreptii V.T.
        Ca nu se sta in picioare la Sfanta Liturghie acesta este un canon instituit in cadrul unui sinod ecumenic si are alta cauza.
        Deci nu se spune „drepti” pe motiv ca pana atunci credinciosii stateau intinsi pe jos, sau daca nu stateau pe jos,ci in picioare , de data asta ar trebui sa ia pozitia de drepti.Este…cum spuneati,ilar?

    • Domnule admin,d-na Ana E.,

      „Nu văd acolo ideea că urmând un anumit ritual îl silim pe Dumnezeu să ne împlinească dorinţele, oricare ar fi ele, oricare ar fi folosul sau lipsa de folos care rezultă pentru noi din „împlinirea” sau din „neîmplinirea” lor”.

      Ne incalcim rau de tot in intelesul ideilor.Daca e sa vorbim de ritual toate slujbele au ritual.Tainele toate.Nu ar fi bine sa renuntam la ritual? Sa nu ne mai invartim in jurul mesei de trei ori, sa nu mai facem metanii mari,nici inchinaciuni, sa nu mai aprindem lumanari,ca asa fac si spiritistii, vrajitorii, dar si ei postesc post negru, oare nu ne confundam intre noi?
      Ma faceti sa cred ca nu ati primit in viata dv.un canon de la duhovnic ( deoarece vad ca nu cunoasteti sintagma canonului) , ca nu ati facut in viata dv. metanii mari (care se fac cu ascultare si cu numar,nu cum ne taie capul), ca nu ati citit niciun acatist, sau un numar de catisme stabilit de duhovnic.Cu alte cuvinte totul tine de ascultare si de randuiala.Poate ca aveti cunostinta de acest cuvant :randuiala.Si al doilea cuvant : canon ( un an de pocainta, sau trei,sau sapte, sau patruzeci; da, pare cam… vrajitoresc,nu-i asa?). Parca spuneati ceva de sfantul Nicodim Aghioritul. Cum, in ce fel si de ce se stabilesc asa cum se stabilesc, penitentele?
      Faptul ca nu ati auzit de altcineva sa fie asemenea parintelui Argatu, asta nu inseamna ca la dv. se termina lumea si Biserica. Nu stiu ce stiti si cunoasteti dv,dar clar este ca nu aveti cunostinta nici despre parintele Argatu.
      Dar va voi raspunde cu o alta intrebare : cunoasteti pe altcineva asemenea cu … altcineva? Daca parintele Argatu nu este ca cei pe care-i cunoasteti,,acesta sa fie motivul pentru care il incadrati la inselati, sau poate ca acesta este motivul pentru care unii raman ignoranti si refuza sa cerceteze aprofundat cine a fost si ce a facut parintele?
      Din cate cunosc eu, cei inselati nu au astampar ,le trebuie spectacol, cum spuneati, sa-si arate intelepciunea, harismele, sa tina aconferinte,sa invete oameni, sa-si arate cu tot dinadinsul stiinta si credinta, chiar minunile.Nimic din toate acestea la parintele.El nu si-a parasit chilia, iar toate cartile scrise post mortem nu au fost scrise dupa manuscrise ci din amintirile celor care l-au cunoscut.De aceea s-au infiltrat multe cuvinte straine de invatatura cuviosiei sale. Exemplul pe care l-am dat cu antihristul care vine dIn America,nu este singurul neadevar care apare in aceste carti , si am vorbit acest lucru cu cel care a alcatuit cartea. Am discutat si de statuia de la Boroaia si de deshumarea parintelui fara incuviintarea acestuia. Dupa cum am mai spus eu nu sustin canonizarea parintelui, ca nu avem noi menirea de a stabili acest lucru, tot ce am dorit a fost sa aduc propria marturie despre cum a fost parintele. In zadar insa,dv. vad ca l-ati cunoscut mult mai bine.

      Iata un text din Vechiul Testament pe care va rog sa-l comentati dv. dupa cum stiti in credinta dv.,deoarece eu nu am suficienta credinta dreapta si cunostinte sa fac diferenta intre ocult si divin.

      „Atunci a zis Domnul către Iosua: „Iată, Eu voi da în mâinile tale Ierihonul, pe regii lui şi pe puternicii lui.
      3. Duceţi-vă împrejurul cetăţii toţi cei buni de război şi înconjuraţi cetatea câteodată pe zi. Aceasta să o faceţi şase zile.
      4. Şapte preoţi să poarte înaintea chivotului şapte trâmbiţe din corn de berbec, iar în ziua a şaptea să ocoliţi cetatea de şapte ori şi preoţii să trâmbiţeze din trâmbiţe.
      5. Când vor suna din trâmbiţa de corn de berbec şi când veţi auzi sunetul de trâmbiţă, atunci tot poporul să strige cu glas tare deodată, şi când vor striga ei zidurile cetăţii se vor prăbuşi. Atunci tot poporul să năvălească în cetate, plecând fiecare din partea unde se află”.

      Un ultim lucru mai am a va spune : In Biblie este scris ca pentru a afla adevarul ai nevoie de doi martori. Martorul dv in cazul parintelui care este?

      • Erata: Martorii,nu martorul,cei doi martori pro si contra,care sunt?

      • Doamna Petrovici, dvs. filisofati mult pe teme care va depasesc. „Ritualurile” Bisericii nu reprezinta un ritualism propriu-zis si in istoria Bisericii dinamica liturgica arata fara echivoc ca Biserica nu a fost prinsa niciodata in ritualism sec, ci a urmarit enuntarea unor aspecte dogmatice transpuse in viata liturgica. Deci in spatele formei pe care o au Sfintele Taine sta un adevar dogmatic pe care omul il experiaza participand activ la Taine. Nu mai punem la socoteala ca multe dintre cuvintele din Sfanta Liturghie de exemplu sunt ad literam. Cand se spune la Evanghelie „drepti sa ascultam”, se refera efectiv la faptul ca lumea trebuie sa ramana in picioare ascultand Sfanta Evanghelie (lasand la o parte situatia penibila de astazi ca toate lumea ingenunchiaza).

        „Cum, in ce fel si de ce se stabilesc asa cum se stabilesc, penitentele?”

        La penitente se urmareste pocainta omului si din penitentele cu pricina se poate scadea, pentru ca scopul este transformarea launtrica a omului, nu urmarea unui „ritualism”, ca tot discutam de asta aici. Oricum cuvantul „penitent” si raportarea generala la pocainta ca „penitenta” nici macar nu face parte din Traditia Ortodoxa, fiind idei preluate din papism.

        „Faptul ca nu ati auzit de altcineva sa fie asemenea parintelui Argatu, asta nu inseamna ca la dv. se termina lumea si Biserica. Nu stiu ce stiti si cunoasteti dv,dar clar este ca nu aveti cunostinta nici despre parintele Argatu.”

        Din contra, faptul ca nu am auzit la nimeni arata ca pr. Argatu „fenta” invataturile Sfintilor Parinti.

        „Dar va voi raspunde cu o alta intrebare : cunoasteti pe altcineva asemenea cu … altcineva? Daca parintele Argatu nu este ca cei pe care-i cunoasteti,,acesta sa fie motivul pentru care il incadrati la inselati, sau poate ca acesta este motivul pentru care unii raman ignoranti si refuza sa cerceteze aprofundat cine a fost si ce a facut parintele?”

        Dvs. nu ati auzit de doua principii elementare ale Ortodoxiei: Consensul Sfintilor Parinti si acordul cu Traditia Bisericii. Ambele enuntate in Evanghelie, ambele reamintite in deciziile dogmatice ale Sinoadelor Ecumenice. Apropo de ignoranta, daca ati fi avut interesul sa studiati invatatura de credinta a Bisericii, veti vedea ca intre Sfintii Parinti nu exista asemenea contradictii majore.

        Cat despre cercetarea aprofundata, eu unul am citit cam tot ce s-a scos cu parintele Argatu. M-am gandit ca nu or fi toate textele autentice, dar pe baza lor, poti vedea o gandire care este departe de ce invata propriu-zis Ortodoxia.

        Si chiar si in cazul dvs. se aplica treaba. Faptul ca incercati sa gasiti justificarea unui ritualism care nu are nicio treaba cu invataturile Bisericii despre transformarea launtrica a omului, arata ca ati avut o influenta proasta.

        Si ca tema „suplimentara”, faceti o paralele intre ritualismul din cartile scrise in numele pr. Argatu, ritualismul dogmatico-empiric al Bisericii si ritualismul de tipul: descantec la 12 noaptea spus de de 6 ori a cate 6.

      • In ceea ce priveste Taina Sfantului Maslu vad ca am de-a face pe acest blog cu insusi doctorul sufletelor, care a stabilit ca exista oameni sanatosi printre credinciosi,lucru de care abia acum aflu.
        Din cate stiam Mantuitorul a spus ca nu a venit pe pamant pentru cei sanatosi,ci pentru cei bolnavi. Daca cineva se simte sanatos,nu are ce cauta in Biserca.
        Nu se duce nimeni la Sfantul Maslu doar pentru iertarea pacatelor. Este pentru prima oara cand aud pe cineva spunand asta. Sau trebuia sa ziceti ceva pe invers, ca sunteti Gica contra.
        De altfel chiar in rugaciunile Sfantului Maslu se spune undeva : „pentru cei ce si-au recunoscut pacatele”,
        Eu cred ca suferiti de o patima a devierii de la obiectiv,un fel de slalom printre ideile principale.

      • Uau, eu fac slalom, sau dumneavoastra faceti slalom mai ales cu Sfintele Taine carora nu le cunoasteti locul si scopul? V-am indicat o resursa bibliografica pentru a va convinge, dar vad ca preferati sa filozofati dupa capul dvs. Nu mai zic ca acest comentariu nu are cap si coada. Pai pentru bolile sufletesti exista deja alte Taine instituite, Maslul avand total alte scopuri. E ca si cum ai zice ca prin Maslu vii la Doctorul Hristos, nu prin Pocainta si Impartasanie. Ati citit vreodata textul evanghelic care arata instituirea Maslului? Si daca da, ce spune textul respectiv? Chiar sunt curios sa vad ce raspundeti la asta.

      • Acum vad ca habar nu aveti de Sfantul Maslu,e clar ca nu ati participat la nicio taina a Sfantului Maslu, unde este invocat doctorul sufletelor(mai intai) si al trupurilor(al doilea), caci omul nu este doar trup, sau doar suflet. M-am lamurit.

        „Dumnezeu este invocat ca „doctorul sufletelor si trupurilor noastre, a Carui mila este nemasurata…” etc, etc.

        Deci Sfantul Maslu si mai ales Sfantul Maslu ajuta oamenilor cu sufletele tulburate.E cazul sa ajungeti si pe la Sfantul Maslu si cat mai curand.

        Despre celelalte,lasa-ti-le, ca o tineti una si buna cu ritualismul, ca si cand eu nu as fi auzit in viata mea de pocainta, iar toate cate le invata parintele Argatu erau de dragul numerelor si al vrajitoriei.
        Dar inca nu ati facut interpretarea textului din Vechiul Testament !
        Nu de alta,dar ati decis apriori ca ceea ce invata parintele nu putea avea o alta interpretare decat cea ocultica.

      • Cand imi dati citate din Vechiul Testament ca sa justificati ritualismul sec, e clar ca avem o problema, cand tocmai Hristos i-a criticat pe farisei ca ramasesera doar cu ritualismul din VT, nu si cu „partile mai grele”, sau scopul duhovnicesc care era dincolo de litera. Nu mai zic ca am impresia ca nu sesizati cateva diferente elementare dintre VT si NT, daca va gasiti justificari in VT. Nu il sesizati in primul rand pe Hristos si lucrarea sa in cele doua Testamente.

        Cat despre Maslu, va intreb din nou: puteti sa imi spuneti textul evanghelic care instituie Taina si ce spune el? Puteti sa imi spuneti de diferenta dintre Taina Spovedaniei, Taina Sfintei Impartasanii si Taina Sfantului Maslu? Si repet inca o data: inainte sa aruncati cu chestii gen „m-am convins, nu stiti nimic”, mai bine faceti-va temele, cititi in cartea pe care v-am recomandat-o (si numai) pentru ca filosofati mult fara sa aveti vreo baza teologica. Lucrurile nu sunt asa simple cum par, sa stiti. Dar astept in continuare textul evanghelic.

      • Pai cred ca am si enuntat pe undeva, daca nu ma insel, sau poate in alt comentariu, da,citez din memorie : Daca este cineva dintre voi bolnav,chemati preotii sa-si puna mainile peste voi, sa va unga cu untdelemn, ca mult poate rugaciunea dreptului. Cam asa.
        Insa, dupa cumspuneam,omul nu este doar trup, ci si suflet.La fel si orice scriere si orice practica. Si v-am citat din Taina Sf.Maslu in care se invoca „Doctorul sufletelor”. Ce va sa zica asta?

      • Deci textul evanghelic este foarte clar, dar pentru ca ati auzit „doctorul sufletului” intr-o rugaciune ati decis ca asta schimba tot? Ca sa nu mai zic ca are un inteles si „doctorul sufletului” in cadrul Maslului, dar nu prea il intelegeti. In niciun caz nu inseamna ca poate participa toata lumea, dar cum ati ajuns si la concluzia asta, nu stiu. Nu mai amintim ca adresarea asta se gaseste si in alte rugaciuni, unele din ele citindu-se acasa, ori asta nu inseamna ca faci Maslul acasa, nu?

        In alta ordine de idei, ce ne facem cu Spovedania si Impartasania? Care este rolul „doctorului sufletelor” in ele?

      • De-asta v-am reprosat ca nu ati participat la Taina Sfantului Maslu,pentru ca este stiut faptul ca acolo se aduc bolnavii psihic, cum puteti sa spuneti ca pentru asta avem spovadania si impartasania? Pai nu stiti ca cei bolnavi psihic, mai ales cei inconstienti nu au voie sa se impartseasca? ce sa mai spun de spovadanie, cum ar fi in stare? Dar nu luati mot-a-mot, ca iar deviem.Nu toti bolnavii psihic nu au voie sa se impartaseasca, unii dintre ei sunt in stare sa se spovedeasca, altii sunt adusi de catre altii laSf.Maslu, tocmai pentru a-i aduce la starea de constienta.
        La Sihastria,la Patriarhie,Cernica, etc, se face maslul, dezlegari,uneori si molitve pentru cei bolnavi psihic.Imi pare rau,se pare ca ati parcurs o bibliografie arida, dar cam atat.
        Aveti enorm de multe lacune,va laudati cu tot felul de cunostinte, dar pe care le luati izolat,fara legatura intre ele.Acum ati deviat sec discutia spre ruptura dintre V si N.T. In doua cuvinte ati terminat. Pacat.Cititi proloagele, Filocalia, Teologia Dogmatica Ortodoxa( Dumitru Staniloae), patericele si abia apoi cititi teologia seaca.
        Desigur, venirea lui Hristos a adus viata pe pamant,mantuirea, dar toate,absolut toate isi au inceputul, radacina in V.T. Cine incearca sa le separe nu face bine. Nu tot ce a fost in Vechiul Testament a devenit inutil,pe marginea V.T. au reusit sfintii sa talmaceasca si cate si cate. Inca o data va spun: pacat.Nu pentru parintele Argatu, e deja o cauza pierduta pentru mine in discutia cu dv.,ci pentru dv o spun. Aveti o tendinta de a respiinge orice in baza unor judecati preconcepute, fara macar sa aveti rabdare sa aprofundati. Stiti cum se numeste asta? Vorbire de-a surda.
        Ei bine,Sfintii Parinti care au talmacit textul pe care eu vi l-am dat sa-l analizati au gasit ,lucruri deosebit de teologice si duhovnicesti si fiecare text , virgula, cuvant, din intreaga Sfanta Scriptura au importanta lor, necesitatea lor.

      • Referitor la oftatul de mai devreme, va trimit acest text, ca sa va mai treaca din intristare:
        Citez:

        „Înţelepciune; drepţi!” rosteşte Preotul din faţa uşilor împărăteşti, în timp ce înalţă Sfânta Evanghelie.

        După Nicolae Cabasila, înţelepciunea creştină din spaţiul liturgic este capacitatea fiecărui participant de a-şi limpezi gândurile şi de a le concentra asupra a ceea ce se spune şi se face. Această atenţionare se face de mai multe ori în curgerea Sfintei Liturghii, deoarece, omeneşte vorbind, intervine uitarea, înstrăinarea. Pe nesimţite, gândurile sunt furate de alte zone ale intelectului, lăsând în urmă-le un vid duhovnicesc. Intervenţia repetată a preotului are menirea unei chemări la restabilirea normalităţii. În absenţa acestei normalităţi, participantul liturgic devine un simplu spectator.

        Cât priveşte cuvântul drepţi, el este o invitaţie la starea de veghe (care, de asemenea, poate fi pierdută prin înlocuirea ei cu o altă stare, de neatenţie, lenevie sau somnolenţă). Ea se întreţine şi prin aceea că în bisericile ortodoxe Sfânta Liturghie se ascultă în picioare, nu şezând în bănci. Nicolae Cabasila face o asemănare cu slujitorii care se uită ţintă la stăpânul lor spre a-i citi în privire poruncile pe care ei trebuie să le plinească. Asemănarea se află în unul din Psalmii lui David:

        Aşa cum ochii robilor se uită la mâinile stăpânilor lor, aşa cum ochii slujnicei se uită la mâinile stăpânei sale, tot astfel şi ochii noştri spre Domnul Dumnezeul nostru până ce Se va milostivi de noi (Ps 122, 2)”.
        Inchei citatul.

        Deci trimiterea mea la V.T. nu a fost inchipuire si nici faptul ca „drepti” inseamna atentie sporita, nicidecum pozitia corpului.
        Of, Doamne!

      • Of, Doamne era pentru ca se pare ca aveti impresia ca sunt vreun retardat care crede ca prin „drepti” inseamna doar poztia corpului. Conform canoanelor (20 al Sinodului I Ecumenic de exemplu), dar si textului postat aici de dvs. implica sa stai in picoare (de unde am facut si eu paralela cu ingenunchierea), dar binenteles ca asta inseamna ceva…

        Dar repet, aveti mania contrazicerii si e greu in conditiile astea. Nu citi niciun comentariu cum trebuie, doar cautati presupuse „puncte sensibile” in care sa loviti. Pacat ca dati singura cu „piciorul in tepusa”. Cum ati facut cu recomandarea de a citi Dogmatica.

  6. Fotie zice:

    Stilistii sunt schismatici si eretici.Sa nu cadeti in plasa stilismului.Ecumenismul sincretist e erezie eclesiologica.Vedeti pe INTERNET despre ratacirile parintelui Arsenie Boca.Despre calendar gasiti pe http://www.hexaimeron.ro http://www.axa.info.ro http://traditiaortodoxa.wordpress.com/ http://ortodoxianecenzurata.wordpress.com/ http://www.catacombeleortodoxiei.ro http://veniaminilie.wordpress.com/ etc.

    • kalinix zice:

      Veniamin Ilie? Serios? Pe unde mai e acum? O fi la biserica secreta? Sau e tot la ROCOR? Sau a trecut inapoi la stilisti? sau si-au facut el si cu Serafim biserica proprie? Stai! Parca s-a certat si cu Serafim… ufff, greu cu atata puzderie de biserici si bisericute…

  7. Ana Elisabeta zice:

    hexaimeron.ro nu pare sa fie un site stilist, in schimb e intesat cu argumente pseudo-stiintifice creationiste si geocentrice (???) Cred ca prefer abordarea sotilor Iftime in problema evolutionismului, care pe de o parte arata de ce evolutionismul este incompatibil cu Ortodoxia, iar pe de alta parte arata, cu argumente stiintifice, ca evolutionismul e departe de a fi fost demonstrat stiintific. Cat despre geocentrism… Sa mai spun ceva? Poate doar ce deserviciu aduce un asemenea demers Ortodoxiei, dand apa la moara bezbojnicilor care savureaza orice prilej de a demonstra ca ortodocsii sunt doar niste inapoiati intunecati la minte.

    https://sites.google.com/site/oiftime/
    https://oanaiftime.wordpress.com/2014/08/26/despre-evolutionism-ca-teorie-nestiintifica-si-ca-erezie/

    Traditia ortodoxa, Ortodoxul traditional, Catacombele Ortodoxiei, Veniamin Ilie sunt site-uri stiliste. Nu as recomanda nimanui sa se duca acolo. Mai degraba as recomanda ceea ce am recomandat si pe blogul parintelui Matei Vulcanescu:

    Epistola din 1969 a Cuviosului Paisie Aghioritul:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/07/12/cred-ca-nu-este-deloc-bine-sa-ne-despartim-de-biserica-de-fiecare-data-cand-patriarhul-greseste-ci-fiecare-are-datoria-si-obligatia-de-a-protesta-si-de-a-lupta-dupa-puterile-sale-in-sanul-bisericii/

    O epistola a Parintelui Epifanie Theodoropoulos…

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/11/07/parintele-epifanie-combate-extremismele-stiliste-si-arata-cum-biserica-intotdeauna-a-lucrat-cu-iconomie-si-dreapta-socoteala/

    …extrasa din aceasta carte:

    ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colectie_RO/Epifanie_Teodoropulos_Cele_doua_extreme_Ecumenismul_si_Stilismul.pdf

    • kalinix zice:

      @Ana Elisabeta
      nu inteleg ce e cu geocentrismul. In definitiv Pamantul a fost facut la inceputul Creatiei, nu? luminatorii cei mari (Soarele si Luna) si cei mici (stelele si planetele) au fost facute de-abia in ziua a 5-a.
      In plus, asa cum evolutionismul nu a fost demonstrat stiintific pana acum, nici heliocentrismul nu poate fi demonstrat riguros.

      • Si in sistemul heliocentric, daca universul ar fi privit din-afara, tot Pamantul ar fi pozitionat central. Problema ramane: cine se invarte in jurul cui?

      • kalinix zice:

        @Theologie Patristica

        modelul geocentric (Pamantul in centru Universului si tot Universul se invarte in jurul Pamantului) vs. modelul heliocentric (Soarele e in centrul sistemului solar si Pamantul se invarte in jurul Soarelui). Daca Pamantul ar fi, asa cum spui pozitionat central, asta inseamna ca tot Universul s-ar invarti in jurul lui, deci ar fi vorba de modelul geocentric.

        Intamplator, intr-un sistem ca cel al nostru, singura posibilitate de a vedea intr-adevar cine in jurul cui se invarte este sa te plasezi inafara lui. Lucru care inca nu s-a realizat. In rest, toate argumentele fie sunt neconcludente, fie pot fi folosite si intr-un model si in celalalt.

        In cele din urma e vorba de perspectiva 🙂

    • Ana Elisabeta zice:

      Sa nu incurcam borcanele. In primul rand, teoria evolutionista intra in contradictii majore cu Ortodoxia. Recomand pentru lamurire acest text:

      https://oanaiftime.files.wordpress.com/2014/08/iftime-evolutionismul-si-ortodoxia.pdf

      In acelasi timp, faptul ca pamantul se invarte in jurul soarelui sau invers nu are absolut nicio relevanta pentru viata si mantuirea nimanui. Nici macar nu spune nimic despre ordinea in care au fost create, sau zicem, au aparut.

      In al doilea rand, teoria evolutionista nu numai ca n-a fost demonstrata, dar esueaza lamentabil in a descrie cu minima acuratete realitatea: speciile sunt clar definite si stabile (si asa mai departe). Mai mult, aici (asta e o carte mai grosutza):

      In acelasi timp, pamantul se comporta ca si cum se invarte, impreuna cu celelalte planete, in jurul soarelui. Toate observatiile astronomice, toate calatoriile in spatiu si lansarile de sonde spatiale confirma acest model. Bineinteles, nu ne pot spune nimic cu privire la ce se intampla la originea universului; deci daca acceptam ca pamantul se invarte in jurul soarelui nu inseamna ca negam Creatia sau ca negam ordinea crearii corpurilor ceresti descrisa in Geneza.

      Pentru a incheia, va trimit la un text care atinge problema asa-numitului creationism stiintific. E scris din punctul de vedere al unor biologi, insa e relevant si pentru problema Creatiei in general. Citatul cel mai relevant:

      „De atâta vreme au fost plasate în opoziţie credinţa cu ştiinţa, „obscurantismul” cu „iluminarea”, încât până şi credincioşii au ajuns să creadă în şicul necredinţei. Şi să se jeneze, în mai mică sau mai mare măsură, de Indemonstrabil, de Cel mai presus de minte. Sau, să amestece lucrurile, umblând după argumente ştiinţifice asupra existenţei lui Dumnezeu. De atâta vreme au tot repetat ateii că religia este iraţională, încât unii credincioşi au ajuns să caute probe asupra raţionalităţii ei, a demonstrabilităţii în stil ştiinţific a Adevărului.

      Creaţionismul ştiinţific se subordonează acestei tendinţe. Curent întemeiat în mediul protestant, creaţionismul caută să probeze în mod ştiinţific spusele Sfintei Scripturi. Demonstraţia aceasta asupra creaţiei conţine o sumedenie de pseudo-argumente inadecvate sub aspect ştiinţific, motiv pentru care partida ateist – evoluţionistă agresivă se serveşte, adesea, de naivităţile creaţioniştilor, pentru a ridiculiza pe oricine susţine ideea de creaţie.”

      https://sites.google.com/site/oiftime/evolutionism.creationismstiintific.antie

      • Creationismul intr-adevar nu are ce cauta in Ortodoxie. La fel si „argumentele rationale pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu” care se afla in manualele de dogmatica ortodoxa. Atat Dumnezeu, cat si Scriptura sunt experiate ontologic, nu stiintific. Ortodoxia nu este impotriva stiintei, dar nici nu se confunda cu ea. Fiecare cu ale lui cum s-ar spune la noi, la romani.

      • kalinix zice:

        Trebuie sa lamurim un lucru: nu sunt nici evolutionist (mereu ma intreb cum ar putea cineva sa fie, fara a fi complet spalat pe creier) si nici adept al creationismului ‘stiintific’ (de sorginte neo-protestanta, as spune eu, ca fiind unii care au impins pana la paroxism nevoia de a-si demonstra ca ceea ce cred ei este adevarat). Sunt doar creationist 🙂 Si marturisesc asta de fiecare data, atunci cand spun in invatatura de credinta ca Dumnezeu este „Facatorul cerului si al pamantului”, si Hristos este Cel ‘prin care toate s-au facut’. Asta fiindca tot ati adus in discutie evolutionismul si creationismul stiintific.
        Ceea ce vroiam sa arat era ca asemeni evolutionismului (si da, sunt familiarizat cu scrierile d-nei Iftime) nici heliocentrismul nu poate fi demostrat pe deplin. In fapt heliocentrismul nici nu mai exista ca si model (Soarele nu mai e centrul Universului de foarte multa vreme, Universul nu a mai avut nevoie de un centru, totul a devenit relativ).
        Dar as zice totusi sa nu transformam acest blog intr-unul de polemici stiintifice, sau ma rog pseudo-stiintifice, daca vreti.

      • Ana Elisabeta zice:

        Problema e tare incurcata. E destul de rau sa fii creationist stiintific, daramite si geocentrist – chiar trebuie ca toate sa se invarta fizic in jurul pamantului, „demonstrat” cu argumente pseudo-stiintifice, ca sa credem ca omul este in centrul Creatiei? Atunci, de ce sa ne limitam la geocentrism? Cei mai hardcore creationisti argumenteaza la fel de „stiintific” ca pamantul este plat.

        http://www.theflatearthsociety.org/cms/

        Bun, eu ca cetatean particular pot sa cred ce vreau si chiar sa-mi construiesc propriile mele teorii, atata vreme cat nu-mi pun in pericol mantuirea. Daca insa sunt preot si prezint aceste teorii ca argumente stiintifice ca Dumnezeu a creat pamantul in centrul universului si ca toate corpurile ceresti din univers se invart in jurul pamantului, treaba se impute, pentru ca pot sa pun in pericol mantuirea unor oameni, fie ca ei imi adopta elucubratiile pseudo-stiintifice ca pe credinta lor si dupa aceea, in fata unor argumente de bun-simt, sunt siliti sa le abandoneze cu credinta cu tot, fie ca alti oameni care incearca sa gaseasca credinta cea adevarata pot sa fie indepartati de ea pentru ca o gasesc asociata cu niste idei care sunt usor de demontat si de un copil de clasa a sasea. De altfel, fenomenul e foarte evident in America, patria „creationismului stiintific”, unde multi din tinerii educati in spiritul acestor idei pseudo-stiintifice ajung sa-si abandoneze credinta lor neoprotestanta si ajung atei dupa ce intra in contact cu „lumea reala”.

        Semnul egal pus intre a crede in Creatie si „creationismul stiintific” a mai dus la un fenomen pervers, crestinul care crede ca desi lumea a fost creata de Dumnezeu, totusi naratiunea din Geneza este mai degraba alegorica si ca naratiunea stiintifica (Big Bang + evolutie) este mai aproape de cum s-au petrecut lucrurile. Acum un an sau doi a fost o dezbatere pe blogul parintelui Stephen Freeman, care afirma ca nu exista contradictie intre Ortodoxie si evolutionism si ca adevarul Genezei e un adevar mitic. Mai, sa fie! Spunea ca daca negam evolutia, blocam accesul la Ortodoxie al oamenilor cu educatie stiintifica. Iar eu nu intelegeam, imi scapa ceva. Iar acel ceva era ca nu negarea evolutiei (care se poate face cu cele mai stiintifice argumente, mai stiintifice chiar decat ale aparatorilor evolutiei), ci adoptarea creationismului stiintific este cea care ii indeparteaza de credinta (Ortodoxie, in discutia noastra) pe cei care au o educatie stiintifica. Asta am inteles dupa ce i-am cunoscut pe sotii Iftime (s-a intamplat la scurt timp dupa aceea) si am citit textele lor.

      • Ana Elisabeta zice:

        @ kalinix

        Nici n-am avut intentia sa ajung la o polemica, am vrut doar sa ma asigur ca mi-am exprimat clar punctul de vedere.

        Exact asa e si geocentrismul parintelui in chestiune: de sorginte neoprotestanta, cel putin ca mod de argumentatie. Altfel, putem sa spunem ca si Sf. Vasile a folosit modelul geocentrist al lui Aristotel (mi se pare ca si mentioneaza asta explicit). Are multe ciudatenii, eu m-am oprit acolo unde spunea ca e o falsa problema ca stelele indepartate de pamant ar trebui sa se miste foarte-foarte repede, pentru ca stelele se misca prin eter.

        M-am folosit mai mult de un documentar „profan” in care aratau ce s-ar fi intamplat daca pamantul ar fi fost putin mai aproape sau mai departe de soare, daca ar fi avut axul de rotatie mai mult sau mai putin inclinat, daca precesia axului de rotatie ar fi fost diferita, daca ar fi lipsit luna – a carei functie este sa stabilizeze precesia. Chiar daca pamantul se invarte in jurul soarelui si nu invers, chiar daca este intr-o margine a galaxiei noastre (interesant ca nu stim sa fie intr-o margine a universului in general), totusi amanuntele acestea il fac sa fie in centrul Creatiei lui Dumnezeu in alt fel, mai profund: in centrul atentiei (a purtarii-de-grija dumnezeiesti), ca sa zic asa.

      • Nu cred ca e rau daca discutam si subiecte de genul. Din contra, cred ca exact asta ne lipseste: faptul ca nu discutam si nu abordam problemele contemporane. Mai exact, nu facem apologetica. De exemplu cateva comentarii postate de Ana Elisabeta mi-au lamurit unele nedumeriri. Deci eu m-am folosit din discutia asta.

      • kalinix zice:

        „Ideea că viaţa pe pământ a fost de la început dependentă de soare, şi chiar că pământul însuşi provine de la soare – este o idee recentă, care nu e alt­ceva decât o simplă presupunere; nu are nici măcar legătură directă cu ade­vărul sau falsitatea aşa-numitei evoluţii a vieţii pe pământ. întrucât oamenii veacurilor recente au căutat o „nouă” şi „naturală” explicaţie a obârşiei lu­mii, lepădându-se de explicaţia provenită din descoperirea dumnezeiască, a părut a fi de la sine înţeles că soarele – mult mai mare şi mai însemnat din punct de vedere astronomic decât pământul, şi centrul orbitei terestre -trebuie să preceadă pământul, mai curând decât invers.
        Dar descoperirea dumnezeiască, în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi, ne spune dimpotrivă: pământul este întâi, atât ca timp, cât şi ca însemnătate, iar soare­le al doilea. Dacă mintea nu ne-ar fi aşa de încătuşată de modele intelectuale ale vremii, de nu ne-am teme aşa de tare să fim socotiţi „rămaşi în urmă”, nu ne-ar veni aşa de greu să ne deschidem minţile spre această explicaţie alter­nativă a începuturilor lumii.
        In concepţia scriptural-patristică, pământul, ca sălaş al omului, încununa­rea zidirii lui Dumnezeu, e centrul universului. Orice altceva – indiferent de explicaţia ştiinţifică a stării şi mişcării sale prezente, sau de imensitatea sa fizică în comparaţie cu pământul – este un lucru secundar, şi a fost făcut întru folosul pământului, adică al omului. O asemenea putere şi măreţie ca a Dumnezeului nostru n-ar trebui să ne mai lase nici o îndoială că într-o singu­ră clipă de punere în lucrare a puterii Sale ziditoare a adus la fiinţare întregul pământ – mare pentru noi, dar numai o fărâmă în univers – iar într-o altă clipă a puterii Sale a făcut întreaga imensitate a stelelor cerului. Putea să facă infinit mai mult decât atât, dacă ar fi voit; în textul insuflat al Cărţii Facerii El ne-a lăsat doar o simplă schiţă a celor săvârşite, iar istorisirea lor nu este obligată să se conformeze cu speculaţiile şi presupunerile noastre omeneşti.”

        Pr. Serafim Rose – Cartea Facerii, crearea lumii si omul inceputurilor (p 85-86)

      • zcalin zice:

        Scuzati-ma ca intru si eu in polemica, dar cred ca e foarte important daca pamantul se invarte sau nu si are o relevanta foarte mare in mantuire fiindca tine de marturisirea Adevarului pana la capat.
        Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Căci cei nebuni îşi închipuie că nimic nu stă pe loc dar aceasta li se pare nu din obiectele văzute, ci din ochii care văd. Deoarece ei sunt nestatornici şi buimaci, ei cred că Pământul se roteşte cu ei, dar el nu face asta ci stă nemişcat. Tulburarea este chiar starea lor, şi nu vreo schimbare a stihiei.” (Omilia IIII, la Tit).
        Ori evolutionismul tocmai aici isi are radacina, in negarea Creatiei. Trebuie sa intelegem ca evolutia ca origine a vietii este religie, nu stiinta si ne arata un alt adevar si anume „adevarul stiintific”.

  8. Ana Elisabeta zice:

    Danion Vasile si Maica Ecaterina nu sunt stilisti. Si nici revista Axa (cel putin eu n-am vazut acolo nimic suspect). Inteleg ca Maica Ecaterina e cumva asociata cu revista Axa sau invers.

    • Ana Elisabeta zice:

      Pe de alta parte, pe blogul maicii Ecaterina am gasit un interviu cu un preot stilist din America. Ce-ar zice de asta Parintele Justin, catre care va proclamati dorul atat de lacramos, maica Ecaterina??

    • Ana Elisabeta zice:

      „Danion Vasile si Maica Ecaterina nu sunt stilisti.” – eh, naivitatea lunii februarie a anului curent… Oare Maica Ecaterina ne pregăteşte şi ea ceva?

      • Andreea zice:

        Ana, eu nu prea am incredere in maicile cu blog, gen M. Ecaterina sau, mai ales, M. Siluana… Iertare!

      • Ana Elisabeta zice:

        Păi asta constatam şi eu, că avea un interviu cu un preot stilist la momentul la care comentam eu pe 13 februarie. Părintele Justin Pârvu cu siguranţă nu ar fi fost de acord.

        Iar maica Siluana face cam multă psihologie. E cu dus şi întors sinteza între psihologie şi Ortodoxie.

      • Ana Elisabeta zice:

        Se pare că totuşi Danion s-a gândit să revină la starea lui din 13 februarie şi să nu mai fie stilist 🙂

        http://www.danionvasile.ro/blog/anunt-m-am-intors/

        Slavă Domnului!

  9. kalinix zice:

    „Si ereticii sunt la fel de necrestini ca si paganii, dupa cuvintele Mantuitorului”
    Nu mai stiu unde citeam (poate chiar aici pe blog), din Sfantul Ioan Gura-de-aur, ca nevointele ereticilor sunt chiar mai rele (in sensul de neprimite) decat cele ale paganilor.

  10. Ana Elisabeta zice:

    Initial m-am gandit sa nu mai spun nimic, de vreme ce am spus tot ce am avut de spus. Totusi, pentru cei interesati, am sa spun ca si pr. Seraphim Rose este profund influentat de creationistii „stiintifici” neoprotestanti, pe care de altfel ii si lauda foarte mult. Sunt si lucruri bune la pr. Seraphim, inclusiv printre argumentele pe care le prezinta (un exemplu este problema metodelor de datare, care ajung la concluziile incluse in ipotezele de lucru, si anume la vechimi de milioane si miliarde de ani), dar altele nu sunt la fel de bune. Nu stiu sa dau mai multe detalii pana cand sotii Iftime nu se vor hotari sa evalueze cartea in chestiune pe temeiuri ortodoxe si stiintifice in acelasi timp.

    In privinta demonizarii stiintei, cred ca devenim ipocriti. Daca stiinta este atat de malefica, ar trebui sa parasim toate ale stiintei (si, daca suntem pe internet, e destul de clar ca n-am facut-o) si sa traim ca Amishii: fara electricitate, fara comunicatii moderne, fara motoare/autovehicule etc. Altfel suntem ipocriti ca evreii care isi angajeaza non-evrei care sa faca in locul lor prin casa activitati pretins interzise de sabat, gen aprins/stins lumina etc. Asa si noi: stiinta e spurcata, nu ne atingem de ea, dar daca se gasesc altii sa studieze si sa aplice stiinta, le folosim rodul muncii lor (in afara de carduri care au draci, dupa cum se stie 😉 ).

    Geocentrismul ca geocentrismul, dar nu s-a gasit inca nimeni sa reformeze chimia pe baza afirmatiilor repetate ale Sfintilor Parinti ca sunt doar patru elemente: aer, apa, pamant si foc? Doar Sfantul Spiridon a facut si o minune care a descompus caramida in cele trei elemente componente, iar acestea n-au fost oxigenul, aluminiul si siliciul, cum ar putea crede chimistii cei rataciti.

    Multumesc pentru aluzia la nebunie: ne apropiem de Postul Mare si orice smerire exterioara ajuta 🙂

    • kalinix zice:

      @Ana Elisabeta,
      nu e vorba de cele patru elemente asa cum le gandim noi in tabelul elementelor, ci de cele patru forme ale materiei: aer (adica starea gazoasa), apa (adica starea lichida) si pamantul (adica starea solida). Si culmea, vechii greci (fiindca ei au vorbit de acestea cu mult inainte de crestinism) cunosteau si a patra stare de agregare a materiei: focul (adica plasma), stare pe care modernii au ‘descoperit-o’ doar de curand. Deci vorba Eccleziastului, nimic nou sub soare.

      In plus, nimeni nu demonizeaza stiinta. Cea adevarata, care este folositoare omului. Fiindca trag nadejde ca nu crezi ca teoria evolutiei este stiinta, sau teoria big-bangului, sau a materiei negre sau alte elucubratii facute ca sa sustina teorii care altfel nu ar sta in picioare. Iti dau un singur exemplu: anul trecut un articol (cred ca era in American Scientist, nu mai stiu sigur) spunea ca au fost gasite noi dovezi (a se citi noi calcule) care ar arata ca varsta Pamantului nu ar fi chiar atat PE CAT SE CREDEA pana acum. In lumina noilor dovezi, SE CREDE ca ar fi si mai mare. Sper ca ai sesizat cuvantul ‘CREDE’. Si acesta e doar un exemplu. Din pacate acest fel de stiinta nu mai are nimic stiintific, a devenit dogma. Cine nu o accepta este eretic. Si iarasi din pacate, asa cum zicea zcalin mai sus, scopul acestei noi ‘credinte’ este de a inlocui credinta in Dumnezeu. Fiindca nu poti trece cu vederea ca scopul ‘stiintei’ din ziua de azi tocmai acesta este: negarea Creatiei. Cum sa mai spui ca Dumnezeu a facut lumea din nimic, cand de fapt ‘stiinta a dovedit’ ca materia a fost capabila sa se auto-organizeze pana la a produce viata (chiar daca a aparut din nimic)? Sau cum sa mai poti spune ca Dumnezeu l-a facut pe om stapan al intregii creatii, cand el e doar un minuscul parazit lasat in voia soartei pe un bulgare de noroi ce se misca bezmetic, cu viteze ametitoare, intr-un univers imens? Sau cum mai poti spune ca sufletul traieste vesnic, cand ‘stiinta a aratat’ ca TOT ce se intampla in organismul omenesc poate fi redus la simple reactii chimice, eventual asezonate si cu niste curenti electrici?

      Cat despre parintele Serafim Rose, nu mai am ce comenta. Sunt ferm convins ca parintele Serafim si scrierile lui nu au nevoie de apologia mea pentru a-i dovedi curatia credintei.

      • Ana Elisabeta zice:

        @ kalinix:

        Sunt si eu la curent cu aceasta interpretare a celor patru „elemente” ca stari de agregare. Dar nu se prea potriveste cu ceea ce am citit prin scrierile Sfintilor Parinti. Mai degraba cele patru elemente reflecta observatiile empirice care aratau ca unele materiale cuprind o cantitate de apa sau de aer, sau ca focul schimba calitatile materialelor. Iar observarea unor spectaculoase reactii exoterme, ca stingerea varului, au dat poate nastere la convingerea ca focul ramane „captiv” in unele materiale, deci ca este si el un „element”.

        Contactul nostru, ca nespecialisti, cu stiinta se cam reduce la asemenea articole de popularizare, care sunt scrise adesea de oameni de formatie umanista (ziaristi?) care au o relatie sentimentala cu stiinta, ba chiar unii o idolatrizeaza de-a dreptul. Ei sunt cei care proclama cu bucurie ceea ce percep ca o dovada ca Dumnezeu nu exista si ca conceptia lor despre lume este cea adevarata. Oamenii de stiinta, chiar si cand pleaca de pe pozitii ateiste, in mod normal sunt constienti de punctele slabe ale teoriilor lor, pe care chiar incearca sa le depaseasca. Uneori sunt atat de onesti incat mai scapa cate o asemenea afirmatie si catre public: asa am aflat ca „materia intunecata” nu e mai mult decat un artificiu de calcul, si ca teoria evolutiei e departe de a fi lamurita si demonstrata, dar sigur va fi in viitor, pentru ca „e singura pe care o avem” (adica o au ei, bezbojnicii). De aceea mi se pare important, mai ales dupa ce am citit lucrarile sotilor Iftime, ca teoriile contemporane sa fie evaluate de oameni de specialitate care au in acelasi timp o solida credinta ortodoxa. Ei pot distinge intre ceea ce este bazat strict pe observatii si experimente si ceea ce deriva speculativ din premize de natura filosofica: nu exista Dumnezeu, deci universul si viata au aparut singure, a fost nevoie de miliarde de ani pentru aceste procese, speciile au derivat una din alta de la simplu la complex, omul e doar un animal mai evoluat etc. De asemenea, ei pot arata cum aceste teorii intra in conflict cu Ortodoxia si, eventual (pentru cei cu formatie stiintifica) pot indica punctele slabe ale acestor teorii cu argumente stiintifice (aratand, de exemplu, ca ele nu sunt bazate pe observatii sau experimente, ci pe ideile preconcepute ale autorilor lor). Este contraproductiv ca nespecialistii sa se implice in acest demers si sa scoata din burta (sau din lucrarile pseudo-stiintifice ale creationistilor protestanti) argumente care nu pot convinge decat pe cei deja convinsi si care pot produce sminteala prin confuzia dintre Ortodoxie si speculatiile moderne pe marginea Genezei.

        Stiinta nu a „aratat tot”, sa fim seriosi, asta se petrece doar in capsoarele seci ale jurnalistilor care fac stiinta popularizata si a unor propagandisti ateisti care n-au formatie stiintifica. Oamenii de stiinta stiu ca mai au de lucru, altfel ar inchide pravalia si s-ar retrage la pensie in tarile calde 🙂

        Demersul pr. Seraphim e onest si pleaca de la un principiu bun: daca am devenit ortodocsi, sa abandonam tot „bagajul cultural” anterior, inclusiv conceptiile ateiste despre lume (evolutionism etc.) Din pacate, s-a bazat prea mult pe lucrarile „creationistilor stiintifici” neoprotestanti. Asta nu-i stirbeste cu nimic „curatia credintei”, ci doar demonstreaza naivitate.

        Altele sunt problemele cu pr. Seraphim. El a fost pentru primirea „iconomica” in Biserica doar prin Mirungere, incat si unui credincios care problematiza absenta Botezului ortodox practic i-a adormit constiinta (sau a incercat – nu stiu ce s-a intamplat pana la urma), incercand sa-l convinga ca e deja in Biserica si nu e nevoie sa se boteze.

  11. mariana zice:

    Atat va zic cum zicea si parintele Boca ,,nu va maniati ,nu judecati preoti ce fac si zic ,ca are cine sai judece exista un rai si un iad al preotilor ” !Si sa te ierte bunul d-zeu parinte de cele ce ai zis si registrat pe youtube ,decit ai vorbi de rau pe unul si pe altul mai bine pune mina si te roaga pentru pacatele tale ! Nu vedea paiul din ochiul altuia da privesteti parul din ochiol propriu! Nici nu vreau sa te mai ascult ca nu ma tine inima sa nu te trimit la n….. asa ca mai bine taci !

    • Atat va zic cum zicea si parintele Boca ,,nu va maniati ,nu judecati preoti ce fac si zic ,ca are cine sai judece exista un rai si un iad al preotilor ” !

      Putin ma interesaza ce zicea parintele Arsenie, cat timp Sfantul Ioan Gura de Aur spune clar ca preotii trebuie judecati pentru erezie. Cat despre existenta unui rai si a unui iad al preotilor, ma tem ca in invatatura ortodoxa nu exista asa ceva. Tot pr. Boca invata asa ceva? E bine de stiut.

      Si sa te ierte bunul d-zeu parinte de cele ce ai zis si registrat pe youtube ,decit ai vorbi de rau pe unul si pe altul mai bine pune mina si te roaga pentru pacatele tale !

      Cred ca ma confundati. Eu nu sunt parinte si cine a postat pe youtube filmuletul respectiv, mi-a preluat si articolul in descriere. Deci eu sunt doar autorul acestui articol, nu stiu de ce parinte vorbiti si nici cine e persoana care mi-a preluat articolul. Nu va mai repeziti la acuzatii!

      Nu vedea paiul din ochiul altuia da privesteti parul din ochiol propriu! Nici nu vreau sa te mai ascult ca nu ma tine inima sa nu te trimit la n….. asa ca mai bine taci !

      In primul rand…cratima s-a inventat degeaba. Apoi sa ma trimiteti unde? La naiba? La asta duce bocolatria?

      Partea cu tacutul…in primul rand datoria oricarui credincios e culmea, sa nu taca atunci cand e vorba de marturisirea. Apoi am libertate de exprimare pe care am folosit-o civilizat, fara jigniri sau insulte. Daca aveti o replica decenta si sesizati o greseala in articol, alta decat ca „am indraznit” sa scriu ceva anti-Arsenie Boca, va invit sa o comunicati. Pana atunci…comentarii ca acesta dovedesc ca am avut dreptate.

      • Poate se referea la asta:
        1. Ceata apostolilor
        2. Ceata mucenicilor
        3. Ceata arhiereilor
        4. Ceata marturisitorilor
        5. Ceata postitorilor
        6. Ceata locuitorilor in pustie
        7. Ceata calugarilor
        8. Ceata patriarhilor…..

    • Ana Elisabeta zice:

      Doamna Mariana, mă întreb dacă n-o fi menţionat părintele Boca şi că nu e nici bine, nici frumos să blestemaţi?

  12. Pingback: Nerusinarea unora care se declara „anti-ecumenisti”. Atentie la modelele pe care le alegeti si la personajele pe care le promovati! | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

  13. Andreea zice:

    Vreau si eu sa semnalez ceva: am gasit o mare asemanare intre viata si minunile lui Arsenie Boca si cele ale lui Inochentie de Balta, cel care a dus la aparitia sectei inochentistilor.
    Si Inochentie stia toate gandurile si pacatele oamenilor si le spunea in fata. Facea minuni: vindecari nemaipomenite, schimba temperatura aerului, etc. A si proorocit despre caderea tarului Nicolae, precum si alte proorocii. A fost prigonit, alungat, inchis, torturat, etc. Mii si sute de mii de oameni din Romania, Rusia si alte tari vecine veneau la el. Propovaduia Evanghelia si pocainta.
    ……………………. Si totusi, Biserica il considera un inselat.
    Sa nu cumva sa se repete acelasi fenomen si cu Arsenie Boca.
    Cititi viata lui Inochentie aici si apoi veti cadea pe ganduri:
    http://innokentievcy.jimdo.com/%D0%B0%D0%B3%D0%B8%D0%BE%D0%B3%D1%80%D0%B0%D1%84%D0%B8%D1%8F/pre-scurt-via%C5%A3a-%C5%9Fi-faptele-sf%C3%A2ntului-p%C4%83rintelui-nostru-inochentie-de-la-balt%C4%83/

    ”Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.” – Sf. Evanghelie dupa Matei, cap. 24, versetul 24.

    • Multumesc pentru acest comentariu! E foarte adevarat ca asemanarile sunt evidente si la fel de adevarat ca oamenii au o nevoie patologica de „harismatici” canonizati in loc sa caute invatatura Bisericii.

    • Ana Elisabeta zice:

      Aşa e, Andreea.

      • Andreea zice:

        Mersi, Ana.
        Stii ce, as mai vrea sa zic ceva, chiar daca am mai zis-o si pe alte site-uri si chiar daca nu e direct pe topic, ci e despre pictura de la Draganescu.
        Multi se iau de A.B. pentru ca i-a pictat acolo pe Francisc de Assisi, pe Ulfila si Catedrala Sf. Petru. Asa e, dar eu am descoperit o erezie si mai mare:
        – reprezentarea lui Hristos in scena Invierii. Acolo, Hristos este reprezentat transparent, nu cu trup normal, ceea ce vine in contradictie textul Evangheliilor , in care vedem ca Iisus Hristos a fost ”om adevarat si Dumnezeu adevarat”. Nu a fost o naluca.
        In plus, un entuziast adept al lui Rudolf Steiner (intemeieteorul ”teosofiei”, parca asa se numeste erezia respectiva) a descoperit ca A.B. a aplicat teoriile steineriene legate de ”structura” trupului si a sufletului” (cu nu stiu ce invelisuri) in reprezentarea lui Iisus Hristos inviat, in pictura de la Draganescu.
        Ai (aveti) linkul aici:
        http://www.revistaluceafarul.ro/index.html?id=4968&editie=191
        In plus, faptul ca A.B. era un steinerian se releva si din intamplarea, PRONIATOARE, dupa parerea mea, in care Politia Romana (felicitari, domnilor politisti, intotdeauna am avut respect fata de dvs.) a descoperit intr-un colet ultrasecret trimis de A.B. altui monah, o carte de Rudolf Steiner. Coletul a fost desfacut la un control de rutina al Politiei Feroviare, si politistul cat era el de politist, a spus cu uimire: ”Bine, domnule, dar si dvs. va ocupati cu magia alba?”, ceea ce a facut sa ii crape obrazul de rusine bietului calugar care era insarcinat cu trasnmiterea coletului…
        Eu cred ca aceasta intamplare nu este ”intamplatoare”.
        Imi pare rau pt. parintele Arsenie Boca… Dumnezeu sa il ierte!

      • Ana Elisabeta zice:

        !!!!! Nu ştiu cum se face că toţi spiritiştii şi ocultiştii şi (neo)păgânii îl iubesc la nebunie pe Boca….

        Foarte bun articolul, eu am „mirosit” ceva în reprezentările lui, dar necitindu-l pe Steiner, n-am putut să fac această paralelă. Şi nici nu-mi trecea prin cap unde aş putea căuta informaţii cu privire la o asemenea viziune… Şi oare cum o fi: l-o fi citit pe Steiner sau o fi avut aceeaşi viziune înşelată ca Steiner??

        Autorul articolului încheie: „Daţi-mi voie să cred că sanctificarea lui Arsenie Boca, atunci când va fi să fie oficializată sub presiunea deja formidabilă a opiniei populare, are să fie şi un prilej pentru o mai dreaptă recunoaştere a caracterului non-eretic al operei steineriene şi pentru curajul spiritual de a repune reîncarnaţionismul în drepturile sale.”

        Mă lasă cu gura căscată o asemenea impertinenţă şi ignoranţă, până la urmă.

        De chestia cu coletul nu ştiu ce să zic, ar putea avea scuza că se documentau cu privire la erezii, ca să le combată. Dar dovezile pictate indică altceva.

  14. doktoru zice:

    M-am uitat asa pe scurt si mi-am dat seama ca popa ala inocent a despasit de cateva ori pe nea Petrica Lupu ,zis si Ulfila de Romania, si pe pr.A.B., luati la un loc cu tot cu nea Rasputin ,pe toti trei i-a depasit in zbor !!!
    Deruland in viteza pe mobil si tot am vazut vreo 10-20 de chestii mai mult decat suspecte. Ce am remarcat si m-a amuzat e ca ar trebui sa socotim pe langa Avraam si Sf.Alexandru din Svir si pe nea Inochentie acesta in viziunile Sf.Treimi …mare inselat, dar mare rau, nu asa. Pai aia doi ai nostri e mici copii domle, vorba aia , ai nostri e in liga mica , joaca la juniori….ce fel de afirmatii facea ala de te cocosai de ras nu alta, dar uite ca unii au pus botul la bataia de joc a lui dreaq.
    Eu stiam ca cei din vechime au spus ca cei din urma nu vor putea lucra nimic ci vor avea aceea ispita puternica ca sa-i verifice in staruinta din credinta. Dar noi vedem ca unii fac tot felul de minuni care mai de care. Pai prietene in clipa in care ai auzit ca unul face minuni mari fugi ca de ta-su lui dreaq, caci este mai mult decat evident ca ala este clar un ffffffffffffoarte mare inselat…dar vezi minunistii nu impartasesc aceasta opinie si ei, din pacate.
    Am observat ca lucrarea lui dreaq la ortodocsi trebui sa fie super fina si senzitiva din cauza ca pe astia nu-i pacalesti cu tot felul de aiureli ,gen geamuri si margelutze colorate ca la kakadocsi, ca nu prinde deloc. Deci nea dreaq incearca sa sparga Biserica in bisericutze si alte grupuletze si tot felul de oști prin chestii cat mai adevarate si la obiect, adica zice multe din invatatura Bisericii, dar nu poate rupe din Biserica decat prin minuni , ca pe vremea paganilor, pt a insela vigilenta crestinilor si prin transformarea respectivului minunator intr-un fel de guru/harismatiq ale carui opinii in cele din urma sfarsesc a avea mai multa greutate decat invatatura Bisericii…si de aici nu mai ramane decat un mic pas , acela de a se rupe de trupul lui Hristos, Biserica si formarea unui nou grup cu denumire noua dar mult mai adevarata in jurul harismaticului guru si… ciao bambina, gata….asa ii stilizeaza dreaq pe cei care nu-s un pic atenti si mananca din zbor fara sa mestece inainte !!!

    • Ana Elisabeta zice:

      Pe lângă ăia doi ai noştri, pr. Arsenie Boca şi Petrică şi Lupu de la Maglavit, au mai fost şi alţii, povesteşte Mihai Urzică în cartea „Minuni şi false minuni”. Dar nu ştiu de ce, ruşii ne întrec la capitolul înşelări. Şi le plac sectele în catacombe (nu mă refer la rezistenţa anti-comunistă, care o fi fost legitimă, doar era să se ducă să fie împuşcaţi de NKVD). Pe lângă asta a lui Inochentie, a mai fost una în zilele noastre, la Penza. Oamenii se baricadaseră în subterane şi aşteptau sfârşitul lumii, care trebuia să vină de pe-o zi pe alta…

    • doktoru zice:

      Am citit cartea lui Mihai Urzica, de fapt am citit doua de ale lui, si mi-au placut. Pt un civil a fost foarte istet si scria si destul de bine.
      Eu stau si ma intreb cum pica astia in plasa , astia care sunt scoliti ? ca lui nea Ulfila Maglavitul ii gasesc multe circumstante atenuante. Daca civilii sunt fraieriti usor apoi si popii care se presupuneau a fi cei care dau sfaturi si indrumari poporului prost si simplu ,si ei cad in amagirile acestea ?…atunci ce pretentii sa mai avem si de la cine ?…daca pt nea maglavit garanta pr. Staniloaie la inceput…
      Parca de Penza nu am auzit. …numai apocaliptici !!!
      Stiu ca citisem pe undeva , dar am uitat complet unde, ca acum 2000 de ani erau tot asa ca si acum rumori peste tot ,printre oameni , pt ca toti asteptau pe cate un Mesia Mantuitor etc si arabii si evreii si altii, nu mai stiu exact care .Si deci era un fel de agitatie nervoasa dar plina de speranta ca vor fi salvati, ajutati intr-un fel de acel salvator universal.Ceva exact ca in zilele noastre . Ca si arabii il asteapta pe unul Mahdi,parca, evreii pe Mesia, crestinii pe Hristos, satanistii pe antihrist…sa mai asteptam sa vedem cum se vor derula lucrurile in continuare…caci si eu sunt curios !!!….si mai sunt curios daca evreii se vor retrage toti in tara lor ca pe site-urile externe se tot vorbeste despre revenirea acestora inapoi total, a tuturor, ca cica rabinii lor le tot spun ca doar Israelul , ca tara, va scapa de furia dezlantuita a naturii, cu care Dumnezeu va pedepsi neamurile care i-au suparat si deranjat de-a lungul vremii pe ovreiasi !!!

      • Ana Elisabeta zice:

        Şi mie mi se întâmplă să am asemenea curiozităţi, dar totuşi sper să nu ajung să am de-a face cu Mahdi/(Pseudo)Mesia/Antihrist 🙂

        Interesantă „profeţia” rabinilor…

      • doktoru zice:

        Curiozitatea nu omoara intotdeauna pisica !!!…plus ca cateodata au si cate 7 vieti !!! Deci e bine cateodata sa ne mai starnim curiozitatea setei cunoasterii, asa mai aflam si noi cate una , cate alta. Eu de felul meu sunt curios si vreau sa aflu ceea ce ma intereseaza.
        Nu cred ca este cazul sa ne impacientam ca va fi vreodata cazul vreunui lider arab mai terorist decat media, sau vreun mic budist mai agitat sau alte natii de salvatori , caci noi crestinii stim ca doar Hristos este singurul Mantuitor care trebuie sa vina…restul e doar povesti de adormit copiii…adica restul e doar can-can !!!
        E adevarat ca povestea antihristului nu este in totalitate lamurita ,dar in ziua de azi absolut nimeni nu poate sa ne fie de ajutor in aceasta problematica atat de arzatoare si la ordinea zilei in toate mediile si totusi inca atat de nepatrunsa ,chiar daca am depasit usor media veacului al optulea…chiar ,oare cat mai poate sa intarzie Hristos peste 7500 ??? Singura intarziere din Biblie o vedem la iesirea evreilor din Egipt care a avut loc parca la 430 de ani de la fagaduinta lui Avraam….oare in cazul nostru cat si cum o fi ???

  15. Andreea zice:

    O precizare: Inochentie de Balta era roman din Basarabia. Cel putin asa am inteles din biografia lui.

    • Ana Elisabeta zice:

      Şi eu am înţeles la fel, dar mediul cultural şi oamenii care s-au strâns în jurul lui erau ruşi (în mare parte, cel puţin).

  16. Andreea zice:

    O rugaminte pt admin: va rog mult sa deschideti un subiect despre pictura de la Draganescu, ca sa o putem analiza d.p.d.v. tehnic si iconografic, pentru ca sunt multi necunoscatori care isi dau cu parerea despre ”capela sixtina” a Romaniei.

  17. Pingback: De ce pictura Parintelui Arsenie Boca e necanonica? (discutie) | Ortodoxie Traditionalista si Teologie Patristica

    • Daca ne luam dupa invataturile din cartile parintelui Argatu, personal am avut o discutie cu parintele Alexandru, cel ce a ajutat la editarea cartilor( ma ruga sa scriu marturii si sa-l sustin) pe care l-am intrebat de ce scrie in acele carti ca pruncii avortati merg in iad (si ce mai scrie acolo), deoarece eu l-am intrebat pe parintele Ilarion Argatu despre acest lucru, fiind oripilata de ce invatau preotii prin biserici.Iar la intrebarea mea daca pruncii avortati merg in iad, parintele Ilarion Argatu mi-a raspuns:”Da ce vina au ei sa mearga in iad? Ei merg in rai, dar intr-un locas al lor, caci la Dumnezeu multe locasuri sunt.Deci nu sunt in locul cel mai slavit, deoarece nu au ochiul duhului luminat de botez sa vada slava lui Dumnezeu, dar NU merg nici la chinuri(Ales-am a fi lepădat în casa lui Dumnezeu, mai bine, decât a locui în locaşurile păcătoşilor – Ps.83 . de unde vedem ca cei din casa lui Dumnezeu nu sunt cu totii in slava ).Pruncii avortati suporta mai degraba mucenicia.
      Si l-am intrebat pe parintele Alexandru, de ce a scris acele lucruri in carte? Si mi-a raspuns: „Dar cu ce te deranjeaza ca am scris asta?” I-am raspuns:”Ma deranjeaza pentru ca nu a zis asa parintele”.Si s-a suparat apoi parintele Alexandru, cum ca el are dreptate, iar eu i-am spus sa nu mai zgandere lumea si sa-l lase pe parintele sa se odiheasca in pace dupa voia Domnului.
      Acele carti nu trebuiau scrise si nici nu cred in existenta unor manuscrise, iar din cate stiu,parintele nu scrisese decat niste poezioare, foarte delicate si simple.
      Adevarul despre parintele Argatu nu-l putem cunoaste din acele carti, ci trebuie a se face o ancheta in care sa se cerceteze marturiile acelora care au fost la parintele Argatu si care aveau duhovnici renumiti, cum era parintele Sofian Boghiu, care mie personal mi-a fost duhovnic si care nu mi-a interzis sa merg la parintele Argatu. Acum si parintele Sofian era ratacit?Si parintele Constantin Sarbu era ratacit, cand cel care i-a dat impartasania inainte de moarte a fost parintele Argatu ? Si nu doar acestuia?
      Motivul pentru care acele carti nu trebuiau scrise, se sprijina pe faptul ca sfaturile nu erau universal valabile, fiecare aveam canon diferit, insa cu stiinta duhovnicului, peste cuvantul caruia parintele nu trecea niciodata. Deci fiecare aveam un duhovnic, caci parintele nu prea primea la spovedanie, neavand timp.
      La parintele Argatu lumea nu venea sa se plimbe si sa vada minuni, ca in alte cazuri, ci veneau din nevoie mare, negasind in alta parte rezolvare.Cei care il blameaza nu cunosc nici pe departe motivul pentru care recomanda( de exemplu) sapte picaturi de ulei sfintit , cu aghiazma de la molitvele Sfantului Vasile, intr-o lingura de faina de la Sfantul Maslu, facand o turtita din acea faina, pe care o consumai intr-o saptamana. Acest sfat l-am gasit nu numai la parintele Argatu, ci si in alte carti. Asa cum niciunul din cei care il judeca pe parintele Argatu nu au facut nicio vindecare, caci nimeni nu s-a dus la ei cu boli grave de cancer, de paralizie, epilpsie, sau altfel de demonizari, tot asa nu cunosc rationamentul pentru care facea ce facea.Chit este ca nu era vrajitorie. deoarece toate aveau legatura cu sfintele taine, ori cu simbolistica mistica teologica.As vrea sa-i intreb pe acei teologi, cati demonizati au vindecat si care este taina vindecarii demonizatilor
      Care este rationamentul pentru care sfantul Ilie nu l-a inviat pe copilul vaduvei doar printr-o simpla rugaciune, iar pe copilul regelui, numai culcandu-se deasupra lui? De ce Mantuitorul nu-i vindeca pe toti in acelasi fel, de ce a uns ochii orbului cu tina ? Toate rationamentele le gasim talmacite la sfintii parinti, Incepand cu primele cuvinte ale Sfintelor Scripturi. Ca nu este un bolnav ca altul si totul tine de structura interioara a fiecaruia, de pacate, de pacatele parintilor, rudeniilor, care se pot rasfange si asupra lui.Toate acestea le cunostea parintele si printr-o „anamneza” duhovniceasca, astfel incat canonul putea viza si alte persoane.E mult de explicat.Chiar parintele Ilie, Dumnezeu sa-l ierte , tot de la Cernica, renumit si acela, vedea in bolile (mai ales demonice) ale copiilor, pacatele parintilor.
      De ce Ilie a fost singurul rapit la cer in „car de foc”si la rugaciunea caruia s-a pogorat foc din cer, dupa ce a udat altarul de sapte ori, innecand totul in apa, etc? Vedem ca nu toate lucrurile se repeta si asemenea lor nu au facut toti.Asta nu inseamna ca parintele Argatu a fost ca Sfantul Ilie, dar nici altii ca parintele Argatu nu au vindecat atatia oameni, nu doar de boli trupesti si sufletesti, ci si de vraji si de toate relele despre care se vorbeste in rugaciunea de la molitvele Sfantului Vasile cel Mare si pe care nu multi preoti indraznesc sa le slujeasca si mai ales cu bine.Se stie ca sunt foarte mari ispite si nu putini sunt cei care se demonizeaza din cauza molitvelor Sfantului Vasile.
      Parintele Argatu, fiind batran si bolnav pe deasupra, din cauza nevointelor, mai atipea cu cate un cuvant pe buze, iar cand dupa 10-15 minute se trezea, totdeauna continua fara ezitare de la acel cuvant, atata trezvie avea si ravna, ca nimic nu facea cu nebagare de seama. Care alt batran ar fi suferit sa fie imbulzit de multime, sa fie luat cu asalt de intrebari si el cu rabdare si dragoste sa raspunda tuturor ? Intrau la parintele intr-o camera obisnuita si cate 50 de oameni odata, de catre cinci ori pe zi.Care om ar fi rezistat?Nu va dati seama cata ravna trebuie sa ai si cata dragoste de slujire, ca doar nu-l obliga nimeni.Insa el se jertfea, asa cum facea si parintele Constantin Galeriu.Fara
      masura, fara epuizare.
      Cine vrea sa studieze, desi nu mai are cum, dar desigur ca avea parintele vreun ucenic vrednic, sa spuna ce fel de „vrajitorie” facea si cum, ca desigur aceste lucruri trebuie probate cu dovezi, nu cu nestiinta.Iar daca nu reuseste a proba vinovatia parintelui, sa incerce macar a vindeca demonizati cu mijloacele pe care le pune la dispozitie, cum spuneati, d-le admin. terapeutica teologica dogmatica a Bisericii..
      Insa nu cred ca veti gasi, de aceea s-au scris tratate de demonologie, cu care nu se ocupa orice preot de mir si nici biserica conventionala, ca sa zic asa.
      Caci daca aceste lucruri extrem de grele ar fi la indemana oricui, atunci s-ar predica si Apocalipsa in biserica , sa stie tot omul.
      Insa iar va zice admin ca bat campii si ca nu stiu teologie,si recunosc ca nu stiu prea multe, doar ca in afara de partea scrisa , mai avem si una nescrisa, plina si ea de ritualuri, avand diferite semnificatii.
      Mai jos, aveti link-ul de la Sfanta Liturghie a lui Ioan Gura de Aur, in care apar multime de gesturi si cuvinte ritualice, care transpun in plan trenscedental toata gestica si materia, transfigurand-o.
      Eu am dat pe cat mi-a fost in pricepere aceste marturii, despre restul Domnul poate va da marturie.Doamne ajuta!

      http://www.crestinortodox.ro/slujbe-randuieli/sfanta-liturghie-sfantului-ioan-gura-aur-72895.html

  18. Ana Elisabeta zice:

    Nu mai merg comentariile?!?

  19. psimona1 zice:

    Multumesc doamnei Ana Elisabeta pentru postari si pentru link-uri.
    La randul meu va invit sa intrati pe adresa de mai jos, unde aveti un pdf cu cartea parintelui Daniil Stoaenescu, in care apar cateva din scrierile parintelui Arsenie Boca, insotite de explicatiile si elogiile lui Daniil.Cititi si va cruciti ( cu deosebire pe la pagina 110, 113 si mai incolo).

  20. Ana Elisabeta zice:

    Un pic off-topic, după principiul evanghelic „cine are urechi de auzit, să audă”:

    SFÂNTUL DIMITRIE AL ROSTOVULUI – DESPRE ÎMPLINIREA DORINŢELOR

    http://acvila30.ro/sfantul-dimitrie-al-rostovului-despre-implinirea-dorintelor/

    Nu te întrista dacă ceva din ceea ce se săvârşeşte în lume nu se face după dorinţa ta.

    E cu neputinţă ca toate să se săvârşească după gândul tău şi după cum tu voieşti, căci nu toate dorinţele tale sunt bune şi nu toată implinirea lor este cu folos.

    S-a împlinit ceva după dorirea şi voia ta – bine; nu s-a împlinit – lasă-l voii lui Dumnezeu. De s-a împlinit vreun lucru aşa după cum tu însuţi l-ai dorit, fii mulţumitor; dacă nu s-a făcut aşa, nu te mâhni, căci nimic nu este veşnic aici, şi orişice lucru este pentru scurtă vreme în această lume.

    Tu însă o singură grijă să ai, să nu fii străin de Dumnezeu şi de harul Său preasfânt. Nu râvni foarte ca toate dorinţele tale întotdeauna să se împlinească şi pururea să fie după voia ta – acest lucru nu este în puterea omului, ci întru aceea a lui Dumnezeu.

    Una este voia lui Dumnezeu şi alta este voia ta, iar gândurile Sale sunt altele decât ale tale, nefiindu-ţi ţie în putere să cunoşti şi să înţelegi dumnezeieştile gânduri. Iată de ce nu se cade să te mâhneşti pentru dorinţele neîmplinite şi se cuvine ca toate să le laşi în seama Domnului. “Aruncă spre Domnul grija ta şi El te va hrăni; nu va da în veac clătinare dreptului” (Psalm 54, 25).

    Nu fii împuţinat cu sufletul şi nerăbdător, dorind ca toate să se împlinească îndată după voia ta. Cu mult mai bine este ca întru linişte şi răbdare să te rogi lui Dumnezeu, lăsându-le pe toate în voia Lui. Nu cere împlinirea grabnică a dorinţelor tale – nu oricare dorinţă este bună şi nici toată împlinirea lor nu este folositoare. Poţi afla care din dorinţele tale sunt după voinţa Domnului prin aşteptare îndelungată şi prin rugăciune sârguincioasă.

    Dacă este după voia Domnului, El iţi va da degrabă, însă de nu va fi voirea ta după sfânta Sa voie, Dumnezeu va împiedica şi va ţine dorinţa ta neîmplinită tocmai pentru folosul tău, făcând aceasta cu iconomia întru care El binevoieşte. Iar tu, fie că Domnul îţi dă, fie că nu îţi dă, pe toate primeşte-le cu mulţumire întru smerenia inimii.

    Nu tânji către ceva cu nesimţire şi fără răbdare, ci toate le săvârşeşte bine cumpănit. Toate sunt mai folositoare şi mai cu temei când se dobândesc întru înţelepciune şi răbdare. Dacă toate s-ar împlini de îndată după dorinţa ta, niciodată nu ai putea ajunge la cunoştinţa neputinţei tale, niciodată nu ai câştiga nimic pentru folosul sufletului tău, ci pe toate le-ai săvârşi împotriva acestui folos. Iată de ce, Atotvăzătorul Dumnezeu, miluind şi cruţând făptura Sa şi îngrijindu-se de folosul fiecăruia, nu îţi dă totdeauna după voia ta, ci cel mai adesea împotrivă, spre călăuzirea ta, ca tu, înnoindu-ţi cunoştinţa slăbiciunii tale, să nu fii împuţinat cu sufletul, ci smerit, plin de răbdare şi umilinţă.

    Domnul, ca un adevărat Tămăduitor, spre a vindeca sufletul nostru, adeseori rânduieşte şi plineşte împotriva dorinţelor noastre, cufundându-ne astfel în mâhnire pentru ca noi să căutăm mângâierea cea nemuritoare şi veşnică întru El – Dumnezeu Domnul.

    Această întristare şi mâhnire este pentru scurtă vreme, iar acea mângâiere este întru vecii cei nesfârşiţi. Dar ce câştig ai avea de ţi s-ar înfăptui toate dorinţele, iar tu ai mânia pe Dumnezeu în toată vremea? Ce dobândeşti de ţi s-ar împlini toate dorinţele tale, iar tu însuţi ai rămâne cu totul înstrăinat de harul lui Dumnezeu? Cu adevărat nimic!

    Cu câtă mulţumire vei răbda amărăciunile trimise asupra ta de Domnul prin neîmplinirea dorinţelor tale, cu atât mai multă mângâiere vei primi de la El mai apoi, căci este scris: “Doamne, când s-au înmulţit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu” (Psalm 93, 19).

    Aşadar, nu te umple de amărăciune pentru vreo durere de felul acesta îngăduită de Dumnezeu, ci primeşte cu mulţumire acest leac rânduit sufletului tău.

    Mai bine înduri aici o durere mică decât mai apoi să te mâhneşti veşnic, căci mai bine este să pătimeşti aici decât dincolo. Cu totul de plâns şi de jelit este cel care întru multe greşind, pururea tânjeşte ca toate să fie după a lui dorire. Cunoaşte că împotriva voii lui va suferi în viaţa viitoare.

    Dumnezeu miluind şi cruţând făptura Sa şi dorindu-ne nouă tot ce-i mai bun, adeseori ne trimite aici durere şi strâmtorare. “În lume necazuri veţi avea” (Ioan 16, 33) spune Domnul. El voieşte ca noi să nu ne înecăm în desfătările pământeşti, ci să răbdăm necazuri, pentru ca, cu mai multă osârdie şi izbândă, să ne înălţăm către El şi la El acolo să ne învrednicim de bucuria şi veselia veşnică.

  21. Ana Elisabeta zice:

    Arhim. Emilianos Simonopetritul: Nu vezi nici o bucurie, nici o soluție la problemele tale?

    http://acvila30.ro/arhim-emilianos-simonopetritul-nu-vezi-nici-o-bucurie-nici-o-solutie-la-problemele-tale/

    Și continuă sfântul Nil că bucuria este „vederea în rugăciuni” – cuvinte pline de înțeles duhovnicesc. Am putea să vorbim timp de un an întreg despre „vederea în rugăciuni”. Este ceea ce caută sufletul omenesc, când se roagă lui Dumnezeu. Ce a cerut orbul ? „Ce vrei să-ți dau ?”, a întrebat Domnul. „Să văd”, a răspuns orbul[1]. Și alți orbi, precum și Bartimeu, când Domnul i-a întrebat „Ce voiți să vă dau ?”, ei au răspuns : „să vedem”. În două mii de feluri a încercat să le dea ochii trupului, de vreme ce mai înainte le-a restaurat ochii sufletului, dacă sufletele lor nu aveau ochi. Domnul, deși ar fi putut și numai cu un semn al Lui și numai cu gândul, și numai cu voia Lui sau fie și numai prin atingerea Lui să le dea lumina, uneori S-a aplecat jos, uneori îi întreba, alteori făcea tină și o punea pe ochii lor. De ce ? Voia ca în acest timp să deschidă ochii sufletului, să creadă orbul și să înțeleagă de ce i-a deschis lui ochii trupului. Toți vrem „ să vedem” și pentru aceasta ne rugăm.
    „Vedere în rugăciuni”. Te rogi și nu vezi înaintea ta nici o rază, nici o lumină, nici un semn prevestitor. Nu auzi nici un glas care să vină, nu vezi pe nimeni care să te iubească. Nu simți dragostea Preasfintei, nu vezi nici un înger sau sfânt să vină să-ți îmbrățișeze sufletul și să-ți înalțe cererile la Dumnezeu. Nu vezi nici o bucurie, nici o soluție la problemele tale , nici un răspuns la cererile tale. Orb începi rugăciunea, orb o și termini. Și dacă vom mai înainta încă, vom vedea că atunci când cerem ceva de la Dumnezeu, în realitate cerem să simțim comuniunea Lui. Vrem să simțim că Dumnezeul cerurilor și al îngerilor este Dumnezeul inimii mele, Dumnezeul meu, al omului păcătos. Vrem să simțim că Dumnezeu nu este un Dumnezeu oarecare, ci este chiar Dumnezeul meu, este Domnul meu, Tatăl meu, Mirele meu. El este ochii mei, mâinile mele, este „mântuirea mea”. Este Cel ce S-a pogorât pentru mine, Cel ce este în sufletul meu, în picioarele mele, în mâinile mele, în ochii mei orbi și înlăcrimați. Dar unde este acest Dumnezeu al meu ? Întreaga lume trăiește fără Dumnezeu. Nimeni nu are vedere, adică veselie, îndrăznire în rugăciunea lui, încât să poată să spună : „Ceea ce cer, voi primi”. Desigur, de obicei, lipsesc mai multe elemente : fiindcă apostolul zice că dacă veți cere ceva bine, veți primi[2]. De asemenea, în altă parte zice : Dacă veți cere ceva, fără de îndoială[3], imediat vi se va da. În altă parte iarăși spune: Dacă veți cere ceva de la Mine cu credință, vă voi da exact ceea ce voiți[4]. Unul care se roagă astfel, orice ar cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îi va da.
    Un om care îți spune, mă rog și nu primesc răspuns, un om care cere de la Dumnezeu și nu primește este un om vrednic să-l plângi ca pe un mort! Dar mortul poate să fie viu în Domnul, ochii lui pot să vadă raiul, în timp ce acest nenorocit este un mort viu. El însuși este o rană, un întreit val, o pierzanie pentru tine. Să vorbești cu Dumnezeu care ascultă toate și să nu te audă pe tine? Dar ce nenorocire mai mare decât asta poate fi? Când se întâmplă aceasta înseamnă fie că am cerut rău, fie că „nu știți ce cereți”[5]. Nu știm ce cerem. De obicei, cele mai multe cereri ale oamenilor sunt foarte nefolositoare.
    Poate cineva să spună: „Dă-mi, Dumnezeule al meu, sănătate”. Și Dumnezeu îi răspunde: „Bre creștine al meu, îți răspund și ție cum i-am răspuns apostolului Pavel: „îți este de ajuns harul Meu”[6]. Dacă îți iau această boală nu mai ai nimic ca să te mântuiești. Vei fi numai gunoi, fără nici o frumusețe în tine”. Zice celălalt: „Fă-mă monah”. „Bre, dacă te fac monah, viața ta va fi nefericită, melancolică, învăluită de întreite valuri, și nu vei putea să-ți târăști picioarele, fiindcă singura coacere care poate avea loc înlăuntrul tău, este coacerea ego-ului tău, a ceea ce ți-ai pus tu în minte. Caută-Mă pe Mine, caută cerul, caută dreptatea lui Dumnezeu, și toate acestea se vor adăuga ție”[7]. Și totuși vezi și ceri ceea ce a rodit în mintea ta. Și pornind de la faptul că dacă Dumnezeu îi va da lui sau nu, judecă relația lui cu El, dacă există sau nu există Dumnezeu. Îl vezi pe altul că zice: „Dă-mi succesul, Dumnezeul meu”. Și rămâne cu totul nevăzător, cu totul liniștit, fără să facă nici o pregătire dinainte. Nu-i dă Dumnezeu succesul. Ce succes să-i dea Dumnezeu? Dumnezeu dă mântuire, Dumnezeu Îl dă pe Dumnezeu. Lumina dă lumină.
    (Arhimandrit Emilianos Simonopetritul, Despre Viață. Cuvânt despre nădejde,Indiktos Atena, 2005)
    traducere şi adaptare: Laura Enache pentru http://www.doxologia.ro
    [1] Mc. 10, 51.
    [2] Iac. 4, 3.
    [3] Iac. 1, 5-6.
    [4] Mt. 21, 22.
    [5] Mt. 20, 22.
    [6] 2 Cor. 12, 9.
    [7] Mt. 6, 33. Lc. 12, 31.

  22. Alex zice:

    L-a pictat pe francisc la draganescu…iar mai jos scrie nu judeca sa nu fii judecat. Dumnezeu a cerut credinta cand l-a trimis pe Ioan Botezatorul ca Inainte-Mergator…iar nu pe Ilie. Erezie si acolo? Sau iesire din formalismul iudaic (e bine sa faci bine sambata)…dar iata om pacatos…a carui intelepciune a fost gasita dreapta…cautati raul din indemurile parintelui .. printre care: Ascultati de Biserica. Cine asculta de ea, de Dumnezeu asculta…iar sminteala nu va este viata dansului, ci pictura unui monah fara voie proprie….o marie sau doua marii…asta va sminteste?

  23. Pingback: Cazul parintelui Arsenie Boca, sau cum oamenii vor altceva decat pe Hristos – sfintiinugresesc

  24. mihaelmarius zice:

    reincarnarea in manuscrisele secrete ale lui bOCA gasite in 2008 – LUCRU SEMNALAT DE UN COMENTARIU LA hotnews.ro/stiri-esential-20943989-primele-demersuri-privin… <>

    IATA TEXTUL RESPECTIV : ” Principiul spiritual al vieţii, sufletul, intră, prin naştere, în lumea fizică, într-un corp, cu care duce împreună – sub legea sau categoria timpului, o durată determinată – durata vieţii acesteia -. În momentul naşterii sufletul pierde cunoştinţa de sine, în sensul că nu-şi mai aduce aminte, nu mai ştie despre anterioritatea sa nimic. Fenomenul tare se aseamănă cu intrarea unei nave cosmice în păturile dense ale atmosferei terestre, când, potrivit unghiului calculat de intrare în vederea aterizării, capsula se învăluie în flăcări la mii de grade şi legătura radio cu pământul se întrerupe. Aşa ceva se petrece şi în perioada intrării sufletului, entitate spirituală, în pătura densă a biologiei, în lumea fizică. Poate că de aci vine „convingerea” că intrând în trup am intrat în temniţă şi întuneric şi în lanţurile patimilor, care au acest specific că ne leagă de modul acestei vieţi fizice, cu tendinţa de-a ne convinge că aceasta-i singura viaţă existentă. ” [TEXT http://lavi-enrose.com/principiul-spiritual-al-vietii ]

    Cititi si „predica” lui bOCA [ atentie sa nu va convinga sa deveniti adeptii reincarnarii ] https://sfintiinugresesc.wordpress.com/2015/08/30/cuvinte-vii-hule-despre-reincarnare : „Dar Ioan era reîntruparea lui Ilie ? „Cu duhul si puterea lui Ilie” n-ar putea merge si altcineva, de pilda Ioan ? A fost un singur suflet, o data în Ilie, a doua oara în Ioan ? Ar fi prin urmare vieti succesive ? „Reîncarnarea” ar avea baze în Revelatie ? Astea-s întrebarile si misterul.
    Când Ioan a trimis din temnita o întrebare lui Iisus, cu prilejul acesta Iisus a mai precizat despre Ioan: „Ce-ati iesit sa vedeti ? – un prooroc ? Da, zic voua, si mai mult decât un prooroc. Caci el este acela de care s-a scris: «Iata eu trimit înaintea fetii tale pe îngerul meu, care va pregati calea Ta înaintea Ta»”. Deci Ioan era Ilie sau era înger; sau Ilie era înger ?
    Daca dupa înviere toti vom fi ca îngerii, atunci rapirea lui Ilie la Cer sa fi fost cauza transformarii (stramutarii – desi nu corespunde nici cuvântul acesta -) unui om în înger ?
    îngerii si oamenii sunt ordine distincte. Dogmatic.
    Dar daca Dumnezeu poate si din pietre sa faca fii lui Avraam, sau pe magarita lui Balaam sa vorbeasca omeneste ? – Cine-I poate pune hotare ? Ca nu putea sa fie înger mai înainte de aceea ne stau marturie si cuvintele lui Iacov: „Ilie, om pacatos asemenea noua a fost, dar cu rugaciune s-a rugat…” (Iacov 5,17). Dar ce mai întelegem atunci prin „înger” ?
    […] Dar în ce priveste pe Ioan Botezatorul, echivalenta înger = trimis, începe sa nu mai fie multumitoare. Cuvintele; „Iata Eu trimit pe îngerul Meu înaintea fetei Tale”, ar fi stirbite din înteles. Apoi, la Schimbarea la Fata a Domnului, vin de fata si vorbesc cu Iisus, Moise si cu Ilie. Moise din iad. Ilie – din Raiu sau din iad ? Daca consideram pe Ilie independent de Ioan, atunci a venit din Rai. Daca Ioan era Ilie, atunci stim din Predanie ca Ioan a fost înaintemergator al Domnului si în iad; în cazul acesta si Ilie a venit din iad.
    Ca Ioan a fost înger, sau era Ilie transformat de Rai în înger, ramâne iarasi o întrebare: de ce Ioan e reprezentat în icoane de Biserica veche, îndata dupa taierea capului (si cu el pe tava Irodiadei) printr-un Ioan cu aripi: – semnele firii îngeresti ?
    Deci îngerii pot reveni pe pamânt în trupuri pamântesti, ori de câte ori sunt trimisi ? Reîncarnarea lor (desi numai unul, Ilie sau Ioan pune „problema” asa, – ca sa nu generalizam), nu mai e propriu-zis doctrina indiana a reîncarnarii.
    Reîncarnarea se refera la oameni, – si deosebirea dintre om si înger e o deosebire de natura, nu numai de desavârsire -, deci oamenii, fortati de karma, trebuie sa se renasca în vieti succesive, sa-si ispaseasca, fara sa stie, vinovatii din vietile trecute, pânâ când, învatând sa se dezlipeasca de dorinta vietii, nu mai contracta legaturi care sa-i reclame, prin karma, la ispasiri. Purificarea aceasta, aceasta „mântuire” indiana se face automat si necesita pentru un suflet perioade de zeci de mii de ani. E o teorie a „mântuirii”, dar nu e mântuirea.
    * *
    Lasat-am întrebarile sa se ciocneasca de toate stavilarele tainei si sa-si dovedeasca zadarnicia, izbindu-se de limitele îngaduitului.
    Dincolo este împaratia marilor taine ale existentii.
    Dumnezeu tine ascunse în mister rânduieli nestiute de îngeri si oameni.
    Poate ca, gândindu-Se la aceste taine ale Tatalui, si vorbindu-le foarte de departe cu câtiva ucenici, Iisus s-a transfigurat si transpus în mister pâna la asa masura ca, venind apoi la ceilalti ucenici si la multime, pe care i-a gasit aproape certându-se, „toti s-au înfiorat si au alergat sa I se închine. „

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s