Cand unii nu au rusine, sau cum sa furi „evlavios”

Update: Apologeticum a setat sursa, deci iese de pe lista. Si din ce a spus, l-a preluat dintr-o alta parte (de pe Facebook), acolo unde a fost postat fara sursa. Deci sunt altii care isi insusesc idei pe seama altora. Oare cati or mai fi?

In ultima perioada imi tot gasesc articolele pe diverse site-uri „marturisitoare”, si nu mica mi-e mirarea ca nu este specificata sursa nicaieri si in niciun fel.

Chiar nu inteleg de ce unii nu pot fi corecti totusi si sa aminteasca, macar intr-un loc mic si neobservabil faptul ca articolul este preluat de pe acest site. Chiar atat de greu este sa avem bun-simt?

Un prim exemplu pe are il dau este de pe un site care spune ca este (culmea), un blog al juristilor din Moldova. Si anume, Aparatorul Ortodox.

Ei imi preiau articolul „Pietismul, o contrafacere a credintei” dar, dupa cum se poate observa, sursa ia-o de unde nu e. In afara faptul ca am trudit ceva in a transforma un pdf intr-un articol, domnii aparatori preiau articolul cu tot cu nota de inceput care este a mea. La urma urmei treceam cu vederea ca eu am scos acel text dintr-o carte in format pdf si altii l-au preluat pur si simplu. Dar cand imi preiei si texte personale, fara sa specifici sursa, deja e nesimtire.

Si daca va uitati cu atentie la comentarii, le-am lasat un comentariu prin care i-am anuntat ca au „uitat” ceva. Credeti ca m-au bagat in seama? I-a durut fix undeva.

Astazi am intrat pentru prima data dupa mult timp pe „Apologeticum”. Tot sarind peste articole, dau peste traducerea postata pe acest site al textului despre islam al Sfantului Ioan Damaschin. Initial am zis ca poate e alta traducere. Dar nu! Textul este preluat inclusiv cu notele mele, de exemplu: „Mai mult, ei ne numesc Heteriști (Sfantul Ioan se refera aici la acuzatia de triteism sau politeism n.n.) sau Asociatori (mushrikun, asociator, un cuvant cu caracter peiorativ folosit de musulmani contra crestinilor vrand sa arate ca se asociaza un Dumnezeu unui alt Dumnezeu – n.n.)”.

Textul de pe Apologeticum il puteti observa aici, iar al meu (adica acelasi), aici.

Binenteles ca nici Apologeticum nu s-a sinchisit sa puna sursa. Si de ce ar face-o? La urma urmei furtul „duhovnicesc” este spre mantuire, nu? Altminteri este foarte prompt dl. Apologeticum sa seteze ca in fiecare comentariu sa apara „Traiasca Legiunea si Capitanul!”, chiar daca tu nu impartasesti obsesiile admin-ului cu privire la Miscarea Legionara.

Nu mai zic ca cei de la De Veghe Patriei (aia de in fiecare saptamana ii omoara Mossad-ul, iar a doua inviaza cu totii), au preluat mai demult un articol al individului agitator Iacoboaie, care era o pseudo-replica la un articol pe care l-am scris, dar au pus titlul meu, dupa cum se poate vedea aici. Le-am comunicat si lor intr-un comentariu sa stearga acel titlu si sa nu ii mai puna in gura lui Iacoboaie vorbe pe care el nu le-a spus. Mi-au aprobat initial comentariul, dupa care l-au sters si titlul a ramas la fel.

Daca nu i-as fi atentionat, se punea ca greseala. Dar dupa ce ii atentionez si persista in greseala, inseamna ca sunt nesimtiti. Cu exceptia de moment a lui Apologeticum caruia i-am lasat azi comentariu si ne putem pronunta zilele urmatoare daca este vorba de nesimtire sau nu.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Ortodoxie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Cand unii nu au rusine, sau cum sa furi „evlavios”

  1. Ana Elisabeta zice:

    Foarte urît!

    Şi am observat şi eu la un moment dat (pentru că nu frecventez Apologeticum) măgăria cu salutul legionar adăugat la comentarii. Ce pot să mai spun?

    Apropo de site-ul avocaţilor, să nu uităm că trăim în ţara în care primul-ministru şi-a plagiat doctoratul în drept… Spre cinstea lui, într-un târziu a renunţat la titlul nemeritat, dar eu atrag acum asupra lipsei de reacţie a societăţii în ansamblu.

  2. Apologeticum zice:

    Doamne, ajuta!
    In primul rand, textul l-am luat de pe facebook si era postat de un prieten care nu a dat sursa.
    In al doilea rand, daca ma atentionai, puneam sursa, cerandu-mi iertarea cuvenita.
    In al treilea rand, trebuie sa intelegi ca misiunea ce o presupune un blog este de a permite cator mai multi oameni sa afle niste lucruri folositoare pentru suflet, iar nu pentru propria mandrie ca ai postat/tradus nu stiu ce text, fie ca-ti apartine sau nu.
    Si in ultimul rand, faptul ca ai scris acest articol neasteptand sa vezi daca cei pe care ii acuzi vor lua seama de doleanta ta, arata ca esti mai dispus spre a judeca si condamna, decat pentru a ierta si a iubi. Dar nu te judec, doar iti atrag atentia.
    Imi cer iertare oricum si daca vrei il si pot sterge de pe blog.
    PS: voi pune binenteles sursa, cum dealtfel pun si la un site oarecare de stiri, dar mai ales pentru a promova un site ortodox.
    Spor in tot lucrul bun.

    • Doamne ajuta!

      Am si specificat ca in cazul tau nu pot discuta inca de nesimtire pentru ca m-am gandit ca poate nu stiai si l-ai luat de altundeva. In cazul celorlalti, i-am avertizat si nu m-au bagat in seama. Deci nu am judecat, am prezentat o realitate. Binenteles ca nu vreau sa-l stergi. El trebuie sa ramana pentru folosul tuturor.

      Spor si tie in continuare!

      • Si inca ceva apropo de „misiunea ce o presupune un blog este de a permite cator mai multi oameni sa afle niste lucruri folositoare pentru suflet, iar nu pentru propria mandrie ca ai postat/tradus nu stiu ce text, fie ca-ti apartine sau nu.”

        Sunt total de acord. Tocmai d-aia eu nu cer „acordul explicit” si nu setez script-uri cu sursa cum se intampla pe alte site-uri. Dar desigur ca asta nu inseamna sa furam munca altuia sub pretext misionar. Si aici nu ma refer la tine, ci la Aparatorul de exemplu, pe care il atentionez si tot s-a facut ca nu vede.

        Ca sa nu mai zic ca mandria nu cred ca are ce cauta in pretentia mea, cat la cei care isi insusesc idei fara sa fie ale lor pentru a parea mai „marturisitori” si pentru a se da rotunzi cu ce posteaza ei.

      • Ana Elisabeta zice:

        Mândrie, ne-mândrie, până la urmă în tradiţia ortodoxă marea majoritate a textelor, începând cu cele din Sfânta Scriptură, ni s-au transmis împreună cu autorii lor.

  3. Apologeticum zice:

    Si deci, pot spera intru o iertare a ta, incat sa scoti acuzele de furt din articol?
    Cat despre salutul legionar, e dreptul meu sa se afiseze acest lucru pe blogul propriu, incat cei care nu adera la acest concept sa nu ma mai deranjeze. E o selectie a comentatorilor, daca vrei sa intelegi ce vreau spun.
    Oricum, daca cineva preia ceva de la mine, ori ca e scris de mine ori vreo traducere/preluare etc, nu are decat sa ma bucure acest lucru, intrucat mai e altcineva care imi impartaseste ideea si/sau o scriere sfanta.
    Cei care isi pun avertismente in privinta preluarii materialelor nu sunt decat obsedati de populism. Nu am auzit ca Sf. Apostoli sa fi cerut drepturi de autor asupra Evangheliilor.
    Doamne, ajuta!

    • Am postat deja un update in care am spus ca nu mai esti pe „lista neagra”. Oricum, te rog sa ma ierti daca am fost mai dur, dar chestiile astea mocnesc de ceva timp si cel mai tare m-am suparat ca desi altii imi iau textele, nici nu ma baga in seama cand le atrag atentia. Ca s-a revarsat asta si asupra ta, recunosc ca m-am pripit.

      Cat despre salutul legionar, te inteleg pe de o parte, pe de alta eu cred ca ar trebui totusi sa-l scoti ca poate sunt oameni bine intentionati, dar care nu au vreo simpatie fata de ML, sa comenteze. Bine, la urma urmei e blogul tau si faci ce vrei acolo. Considera asta doar un sfat prietenesc.

      Doamne ajuta!

      • Apologeticum zice:

        Crede-ma ca nu ai cum sa fii bine intentionat, blamand Miscarea Legionara, miscare ce a avut in randurile ei Sfintii Inchisorilor, floarea intelectualitatii romanesti din perioada interbelica s.a.m.d. Deci, ori esti rau intentionat, ori ignarant, nestiindu-ti istoria nationala si implicit necinstinduti sfintii martiri, marturisitori ai lui Hristos in temnitele comuniste. Deci nu e doar simpatie, doctrina, politica etc., e Ortodoxie, ceea ce este obligatoriu pentru un comentator al blogului Apologeticum.
        TLC!

    • psimona1 zice:

      Nici eu nu am auzit ca altcineva in afara de autorii evangheliilor sa-si fi insusit drepturile de autor .Poate doar daca exista cineva care considera ca drepturile de autor sunt ceva aleatoriu, cum ar fi de exemplu faptul ca nu are nicio importanta cine ce scrie.
      Cat priveste apartenenta apostolica a sfintelor scrieri evanghelice, Biserica a hotarat-o cu mare frica, separand scrierile apocrife de cele insuflate de Duhul Sfant , iar canoanele Sfintilor Parinti opresc batjocorirea si amuzamentul avand ca subiect Sfanta Scriptura.
      P.S. Autorul Sfintelor Scripturi fiind Duhul Sfant.

  4. Ana Elisabeta zice:

    Nu există un semn egal între Ortodoxie şi legionarism, fie şi numai pentru că în Legiune nu se făcea diferenţă între ortodocşi şi greco-catolicii uniţi cu Roma. Nu insist în această privinţă, lucrurile sunt scrise şi publicate pe internet pentru cine vrea să le citească. Experienţa mea cu fanii Legiunii este însă că ei imediat, în faţa oricărei mici împotriviri (chiar şi la nivel de nedumerire sau întrebare) dau vina pe ignoranţă şi pe efectele propagandei comuniste anti-legionare. Deci, din punctul meu de vedere, orice polemică, în sensul de a aduce argumente pentru a convinge vreun fan, este inutilă, şi sensul acestui mesaj este unul de mărturisire de credinţă şi atât.

    Cunosc destui ortodocşi care cinstesc Sfinţii Închisorilor fără a fi în acelaşi timp fan(atic)i ai Legiunii, şi asta dintr-un motiv foarte simplu: în închisorile comuniste s-au sfinţit creştinii ortodocşi, indiferent că erau sau nu legionari. Îndrăznesc chiar să spun că au putut fi sfinţi numai pe cei care L-au pus pe Hristos mai presus de căpitanul lor. Deci, îi cinstim pe Sfinţii Închisorilor, fără a le împărtăşi opiniile politice.

    De ce nu le împărtăşesc opiniile politice? Scrie în Sfânta Scriptură că fiecare pom se cunoaşte după roade. Deci, când roadele sunt asasinate politice, mai avem obrazul să spunem că vorbim despre o organizaţie în duh ortodox, că vorbim despre roadele Duhului Sfânt? Vor zice unii că n-au fost adevăraţi legionari aceia, că erau agenţi infiltraţi. Dar de ce nu s-au putut infiltra asemenea agenţi, de exemplu, în Rugul aprins? Nu-i aşa că pare absurd? De ce oare?

    În ce priveşte atribuirea salutului legionar fiecărui comentator, fie că vrea, fie că nu vrea, este o mârlănie maximă, şi numai din interiorul „bulei” social-culturale legionare, în care unii preferă să se refugieze ca să nu trebuiască să interacţioneze cu cei care nu le împărtăşesc simpatiiile politice şi viziunea caracteristică asupra Ortodoxiei, acest lucru nu se observă. În plus, mă întreb şi eu (din nou, fără a avea pretenţia de a convinge pe cineva, că doar cu conştiinţă ne-a înzestrat Dumnezeu pe toţi, fiecare face cum crede de cuviinţă):

    Oare, pentru un site de misiune ortodoxă cum se vrea Apologeticum, o fi bine sau o fi rău ca administratorul şi comentatorii să dea impresia că sunt atât de fanatici încât nu pot spune o frază (unele comentarii sunt foarte scurte) fără să pomenească Legiunea şi Căpitanul?

    • Cu toate ca nu am acum timp de o polemica pe tema asta, eu cred ca trebuie purtata pentru a fi limpezite apele. Punctez si eu ceva:

      1. Sfintii Inchisorilor sunt sfinti pentru ca l-au marturisit pe Hristos, nu ca au fost legionari. Singura cale de sfintenie este comuniunea cu Hristos, care se face prin Biserica, nu prin legionarism, ca d-aia a intemeiat Hristos Biserica.

      2. Ortodoxia poate exista fara legionarism, dar si legionarismul fara Ortodoxie. Cred ca numai asa daca privim lucrurile si este clar ca cei care vor sa le lege indisolubil, nu fac decat sa incerce sa-si impuna anumite obsesii fara de care Ortodoxia e oricum bine-mersi si aceeasi care a fost dintotdeauna.

      3. Eu consider ca a se insista pe legionarism si nu strict pe Ortodoxie nu poate fi decat daunator in spatiul nostru ortodox. Eu tot nu am inteles de ce unora le mai trebuie si altceva pe langa Biserica. Nu se gaseste plenitudinea invataturii crestine in Biserica de unii vor sa mai fie si legionari? Nu mai pomenesc de dezbinarile care se fac pe tema asta, pentru ca nu pe toti ne intereseaza legionarismul, dar unii zic ca cica nu suntem ortodocsi din cauza asta…

      4. Ultimele doua pasajae pe care le-a scris Ana…nimeni nu putea sa zica mai bine, deci subscriu. Subscriu la tot comentariul, dar insist pe ultimele doua paragrafe.

      • kalinikos zice:

        Intru totul de acord. Mai mult, parerea mea e se confunda merele cu perele: legionarismul a fost o miscare politica, cu tot ceea ce decurge de aici (limitata in timp, spatiu, morala, mesaj, intindere si mai tot ce deriva din situatia de organizatie politica sub vremi), pe cand Biserica este cu totul altceva. Nu exista egalitate intre legionarism si ortodoxie, asa cum nu exista intre stat si Biserica. Sunt concepte diferite, care se adreseaza altor categorii.
        Asta o spun in cunostinta de cauza, ca unul care am cunoscut si cunosc foarte multi legionari, si batrani, si tineri. Oameni pe care-i respect pentru suferintele prin care au trecut, le respect lupta pe care au dus-o. Dar ce te faci ca foarte multi dintre cei pe care-i stiu eu sunt (sau au fost, nemaifiind printre noi) uniti. Si vorbesc aici de zona Ardealului. Deci legionarimsul nu a fost apanajul ortodoxiei. Ba din contra, as putea spune ca prin Ardeal cei mai ferventi sustinatori au fost unitii. Ii face asta oare ortodocsi? Le ajuta la mantuire? Ma indoiesc.

      • Ana Elisabeta zice:

        De acord cu 1-2. În ce priveşte 3, eu cred câteodată că e vorba de a avea ca model un erou harismatic ca de la Hollywood (oarecum la fel şi cu Arsenie Boca, deşi Boca mai puţin cu pistoalele şi mai mult cu ochii mari şi albaştri – a se vedea acel textuleţ în care pr. Stăniloae îi compară pe cei doi, care nu e admirativ ci numai constatativ, întrucât pr. Stăniloae n-a fost niciodată legionar, iar cu pr. Boca s-au răcit relaţiile relativ repede). De asemenea, cred că e vorba şi despre a fi „bărbaţi adevăraţi”, pentru că eu n-am întâlnit şi n-am auzit să existe în zilele noastre simpatizante legionare de sex feminin. Impulsul acesta de a fi un bărbat adevărat şi de a nu fi mulţumit cu modelele pe care le propune societatea mi se pare unul sănătos, dar alegerea ca model al lui El Comandante, pardon a Căpitanului, mi se pare păguboasă, o trăire într-un trecut semi-mitologizat. Sunt destule lucrurile pe care le pot face creştinii ortodocşi (de ambele sexe, până la urmă) trăind în prezent. Să ne lumineze Dumnezeu ca să ne găsim fiecare vocaţia.

      • Ana Elisabeta zice:

        De acord cu Kalinikos în ce priveşte caracterul „datat” al legionarismului care rezultă din faptul că este o mişcare politică. Hristos n-a venit să înfiinţeze Legiunea, ci Biserica. (Era şi o legiune pe-acolo, pe care a trimis-o într-o turmă de porci – am senzaţia că cei care au ales acest nume nefericit nu erau foarte-foarte familiarizaţi cu Evangheliile.) Iar cine este în Legiune fără să fie în Biserică nu se poate mântui, asta ar trebui să fie evident.

      • psimona1 zice:

        „Ortodoxia poate exista fara legionarism, dar si legionarismul fara Ortodoxie”.

        Eu spun fara echivoc ca cele doua se exclud reciproc.

  5. ioanc zice:

    Subscriu si eu in totalitate, la cele scrise de Ana. Ciudat ca dupa aproape 2000 de ani ne lovim mereu de aceeasi intrebare: noi pe cine alegem? Pe Hristos sau pe Baraba?
    Noi ce alegem?… Alegem viata, prin Hristos Cel Înviat
    si Care „nu mai moare”, ori alegem pieirea, prin Baraba?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s