IPS Ierotheos despre PF Daniel: „De multe ori a spus că, dacă nu vor fi acceptate anumite corecturi, nu va semna textul.”

Comentariu despre poziția Patriarhului României, Daniel

al Mitropolitului de Nafpaktos și Agios Vlasios, Ierotheos

Ca membru al Delegației Bisericii Greciei am urmărit cu multă atenție toate sesiunile Sfântului și Marelui Sinod, care s-a întrunit recent la Kolimbari, în Creta.

Am mai scris și voi mai scrie despre observațiile și impresiile mele de la lucrările Sinodului. Aici doar aș dori să semnalez rolul important pe care l-a jucat la Sinod Patriarhul României, Daniel, și în general, Patriarhia României.

Mai întâi, Patriarhia României s-a pregătit foarte bine pentru Sinod și a făcut propuneri importante de corectare a textelor, mai ales pentru documentul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”. Doar trei Biserici au formulat propuneri concrete, adică Patriarhia României, Biserica Ciprului (cele mai puține) și Biserica Greciei. De asemenea, propuneri orale a făcut și Biserica Serbiei. Cred că Patriarhia României a avut cele mai multe observații.

Pe durata sesiunilor, Patriarhul României este cel care și-a susținut opiniile având cunoaștere teologică, experiența de la Dialogurile [ecumenice] și determinare. În anumite cazuri a fost foarte stăruitor și a avut o contribuție importantă în formularea art. 21 al documentului ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”. De multe ori a spus că, dacă nu vor fi acceptate anumite corecturi, nu va semna textul. De asemenea, de multe ori și-a exprimat opinia de a nu se finaliza discuția și de a nu se semna textul acesta, ci de a fi lăsat deschis pentru următorul Sfânt și Mare Sinod. Într-un caz și-a exprimat cu intensitate nemulțumirea și a spus că simte că au loc constrângeri.

Când a fost finalizat textul și a fost citit în plen, Patriarhul României a constatat că nu a avut loc o traducere corectă în limba franceză și că nu au fost introduse observațiile sale. Atunci a spus că, dacă nu se fac aceste corecturi, nu semnează textul. Acest lucru a avut ca urmare stoparea întregii proceduri, pentru a se corecta din nou textul. Lucru care s-a finalizat după mult timp.

Dintre toți întâi-stătătorii, Patriarhul României, Daniel, a arătat că are deplină cunoaștere teologică și capacitatea de a-și susține opiniile. De asemenea, a avut capacitatea de a face propuneri alternative, atunci când nu au fost acceptate propunerile sale.

Însă, întrucât Regulamentul prevedea ca, în cazul în care propunerea unei Biserici nu este acceptată de către celelalte Biserici, textul rămâne așa cum este, de aceea nici nu au fost acceptate toate propunerile. În general, Patriarhul României i-a impresionat pe toți membrii Sinodului prin cunoștințele sale teologice și prin modul în care aborda subiectele.

De asemenea, observații importante a făcut Mitropolitul Moldovei, Teofan, care a vorbit având cuget bisericesc ortodox, bazat pe învățătura Bisericii.

Consider că Biserica României a impresionat prin întreaga sa prezență. Când se vor publica actele Sinodului, se va vădi acest lucru din plin.

(traducere de Tatiana Petrache)

  • Textul original grecesc, cu semnatura Mitropolitului – AICI

Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2016/08/14/impotriva-dezinformarilor-si-in-ciuda-contestarilor-mitropolitul-ierotheos-vlachos-lauda-pozitia-bisericii-ortodoxe-romane-la-sinodul-de-la-creta-biserica-romaniei-a-impresionat-prin-intreaga-sa-p/

Nota mea: e de discutat despre mai multe probleme aparute in ultimul timp si culmea, din partea „eroilor”. Ar fi pe ordinea de zi: confiscarea discutiilor despre sinod de catre toti salbaticii legionaroizi si apocaliptici desi nu au niciun drept sa vorbeasca despre „apararea” Ortodoxiei cat timp ideologia lor e in esenta la fel de antiortodoxa ca si ecumenismul, chestiunea celor doi „eroi” care l-au oprit pe Mitropolitul Teofan si nici macar nu-l lasau sa vorbeasca (lasand la o parte ca dupa exprimare nu intelegeau mai mult ca sigur ce fac ei acolo) si multe alte subiecte.

Si P.S.

Asa cum i-am spus unui prieten, eu de azi declar ca cine nu accepta feudalismul, e anatema si un nenorocit nedemn de noi astia mai luminatii care am descoperit ca feudalismul este cu adevarat calea. Si ne-a spus si un parinte „vazator cu duhul” despre ea. Traiasca feudalismul! (Va rog ca in toate comentariile sa postati intai asta… poate unii, stim noi cine, vor simti penibilul in care se scalda)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Ortodoxie, Sinodul Panortodox si problemele legate de acesta. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

113 răspunsuri la IPS Ierotheos despre PF Daniel: „De multe ori a spus că, dacă nu vor fi acceptate anumite corecturi, nu va semna textul.”

  1. suslik1973 zice:

    Exact. Tu cu feudalismul, eu cu calea Sith. Anatema tuturor Jedi! Vom impune un feudalism Sith, cu iobagi Jedi, microcipuliți în devlă, palmă și alte părți.
    Sună stupid și infantil? Ei bine, așa sună și flatulețele „teologice” ale găștii lui sacsiv!
    Treziți-vă, oameni buni! Nu ascultați fanaticii! Sfînta Biserică este condusă de ierarhi, și trebuie să fim uniți în jurul lor, ca fii și fiice duhovnicești!

    • ortodoxend zice:

      Ascultarea de ierarh se fsce pana la erezie. Ii multumesc lui Dumnezeu ca fac parte din ceata lui saccsiv.

      • Andrei zice:

        Ascultarea de ierarh se fsce pana la erezie.

        Si cine a zis altceva?

        Ii multumesc lui Dumnezeu ca fac parte din ceata lui saccsiv.

        Ma foarte indoiesc ca Dumnezeu te-a condus intr-o ceata de ortodoxo-adventisti, fascisti, rasisti si tot ce putea fi mai rau, in afara de ecumenism. Esti un nefericit.

      • ortodoxend zice:

        Lasa-ma pe mine si ceata lui saccsiv in pace. Va avea Dumnezeu grija sa judece. Dreptatea nu se face de aici de pe pamant. Adevarul si tinerea dreptei credinte se stabileste la Judecata, de aceea, cu teama de Judecata aleg ceata lui saccsiv. Nu o aleg ca sa primesc beneficii pamantesti, ca sa fiu impotriva cuiva, ci o aleg cu frica de Dumnezeu caruia ii incredintez dreptul sa ma judece pentru aceasta „nefericita” alegere.

      • Andrei zice:

        Numai faptul ca te exprimi „aleg ceata lui saccsiv” si arata cum gandesti. Trebuie sa alegi Biserica lui Hristos, adica locul unde primeaza invatatura Sfintilor Parinti, nu cantecele legionare.
        Cat despre lasatul in pace, ce facem aici? Doar voi sa lansati sentinte in stanga si in dreapta? Cand vine vorba de voi nu mai merge cu judecata?

      • ortodoxend zice:

        Daca ai fi stiut ca ceata lui saccsiv a ales pe Dumnezeu cel viu si adevarat ai fi stiut ca cine alege ceata lui saccsiv il alege pe Dumnezeu, la fel cum cineva care alege ortodoxia adevarata (cea de dinaintea sinodului si a ecumenismului) il alege pe Hristos.

      • Andrei zice:

        Ortodoxend, lasa propaganda asta ieftina. Tu nici macar nu stii ce e „ortodoxia adevarata” daca ai impresia ca un individ promotor al ereziei legionare si al apocaliptismului de tip protestant are vreo treaba cu ea. Iar ceata lui saccsiv se compune din rasisti, antisemiti, oameni care jignesc la fiecare pas s.a.m.d. Curat dumnezeiesc!

      • Prieteni, voi personal n-aveţi decât să faceţi ce vreţi, dar câtă vreme există texte publice de-ale voastre pe internet, tot public şi pe internet trebuie să vi se şi răspundă. Nu văd care e problema. Dacă voi aveţi dreptate, înseamnă că oricine va căuta adevărul vă va da dreptate vouă şi nu lui Andrei care vă contrazice. Şi dacă nu, nu.

      • ioanc zice:

        Dupa cum bine a zis si Ana „ascultarea şi loialitatea noastră este faţă de Hristos”. Insa intrebarea e cum marturisim aceasta? Improscand cu noroi in fratii cu aceeasi credinta? In cei care vor sa traiasca Ortodoxia, nu sa o ideologizeze?

  2. ioanc zice:

    Traiasca feudalismul!

    Aruncandu-mi ochii si pe la vecini, am dat de aceasta nota informativa: ” … in seara asta am aflat de la cineva mai informat si cu legaturi stranse in Grecia si in Sfantul Munte, confirmandu-ni-se ipoteza, ca toata mascarada asta a Sinodului a fost organizat special ca o provocare de catre fortele ostile Ortodoxiei, prin subordonatii lor de la Fanar, tocmai ca sa determine dezbinarea Bisericii. Iar serviciile sunt mai degraba occidentale decat rasaritene.” (1)

    Acum, extrapoland, cred ca si mascarada cu luarea la intrebari a IPS Teofan, chiar inainte de Sfanta Liturghie, ar fi de fapt tot opera unor servicii. Si cred ca doar smerenia si aplecarea spre dialog a IPS Teofan a salvat ca aceasta situatie sa nu degenereze in grotesc si lamentabil.

    _________________
    (1) http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2016/08/13/pozitie-marturisitoare-a-ips-teofan-mitropolitul-moldovei-referitoare-la-documentul-6-al-sinodului-de-la-creta-raportarea-bisericii-una-la-celelalte-confesiuni-si-la-invataturile-lor-eretice-lip/#comment-457075

  3. suslik1973 zice:

    Trăiască feudalismul și Împăratul! Ai mare dreptate.
    Serios, eu nu înțeleg de ce idioții ăia pupători de cadavre de fasciști au confiscat o dezbatere necesară și care trebuie purtată cu maximum de răspundere civică și mai ales eclezială. De fapt, știu răspunsul: datorită firii nenorocite a poporului romîn, care preferă oricînd deliciul înșelător al unui scandal public, răspunderii grele a unei dezbateri serioase a întregii plirome a Bisericii.

  4. Sluga netrebnica zice:

    Se pare ca, prin mila Domnului, cei de la manastirea Paltin Petru-Voda incep sa-si vina in fire, si ii cer pseudo-mitropolitului Teofan sa respinga sinodul din Creta:

    https://saccsiv.wordpress.com/2016/08/14/marele-sinod-scrisoarea-deschisa-a-manastirii-paltin-petru-voda-catre-mitropolitul-teofan/

    • Andrei zice:

      De ce „pseudo-mitropolit”?

      • suslik1973 zice:

        Trăiască feudalismul și Împăratul! Păi e clar că așa gîndesc zelotiștii extremi, cei care bucuros ar provoca o schismă în biserica locală romînă. PS Longin, vezi ce consecințe au tîmpeniile pe care arhieria ta le-ai spus despre așa-zisa absență a Harului din BOR? „Veți fi judecați pentru fiecare cuvînt”.

  5. ortodoxend zice:

    Citind articolul mi-am dat inca odata seama cat de inselator si viclean este patriarhul daniel. A semnat ecumenismul, a semnat unirea cu catolicii, a semnat plecarea Duhului Sfant din Biserica. Dupa ciorba de slujbe ortodoxo-catolice de la inmormantarea reginei ana, nu mai incape indoiala ce viitor ne asteapta.

  6. suslik1973 zice:

    Trăiască feudalismul și Împăratul! Sper că oamenii care își folosesc mintea și simțul umorului s-au prins că ironizăm, cît msi direct pentru capetele lor greoaie, pe cei care pupă pe defunctul criminal și eretic czc și mafia lui lui terorist-mistică, numită legiune (de draci). Partea interesantă, e că a saluta feudalismul și un împărat, sau un mistic imaginar don filme și jocuri, nu este imoral sau ilrgal. Într-un context diferit de cel ironic al nostru, e în cel mai rău caz infantil, ultraludic, rizibil. Dar, apologia unei grupări antisemite e…nițeluș cam ilegală. Sau poate am înțeles noi greșit, deși mă îndoiesc. Revenind la subiect: Universurile, și cel fizic și cel al entităților, sînt bazate pe ierarhie, respectiv sînt o ierarhie. Biserica, organizată potrivit „precum în Cer, așa și pe Pămînt”, este o ierarhie. Niciodată nu voi fi un răzvrătit la adresa ierarhiei din Biserică. Am fost nelămurit și oscilant un timp, dar acum e clar: fără insolențe protoschismatice la adresa sinodalilor noștri! Avem nevoie de unitate și pace în Biserică, fără de care nu ne putem mîntui. O biserică fără ierarhi e cel mult o obște neoprotestantă. Și noi, cei de aici, cel puțin, nu vrem să fim parte a unei erezii.

  7. Sluga netrebnica zice:

    Pseudo-mitropolit pentru ca asa ii numesc Sfintele Canoane pe toti patriarhii, mitropolotii, episcopii sau preotii cazuti in erezie. Pe toti cei care propovaduiesc erezia. Iar odata ce te duci la rugaciuni comune cu ereticii, odata ce semnezi acte eretice si mai ales spui public ca nu ai gresit cu nimic, nu este altceva decat erezie propovaduita public.
    Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe ii numesc pe toti clericii cazuti in erezie: minciuno-episcopi.

    • suslik1973 zice:

      Dovediti ca IPS Teofan este cazut in erezie.

      • Cristian zice:

        @suslik1973 – „Dovediti ca IPS Teofan este cazut in erezie.”

        1. Luăm act cu îndreptăţită bucurie de acordul dogmatic realizat între cele două familii de Biserici Ortodoxe şi, în ceea ce ne priveşte, ne dăm total asentimentul pentru toate hotărările luate la ultima întrunire a Comisiei Mixte de dialog dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale. (REFERAT
        Temei nr. 4870/1994 – semnat printre altii si de Teofan Sinaitul)

        2. Impreuna-rugaciunea cu ereticii – https://www.youtube.com/watch?v=0m6doWu3K4U

        3. Papistasii au sfinte Taine: https://www.youtube.com/watch?v=DafSx85BcbY

        4. Nu in ultimul rand, inovatia draceasca confirmata chiar in mult hulita interpelare de acum cateva zile:

        „In momentul in care voi il veti vedea pe mitropolitul Teofan sau pe Patriarhul Daniel sau pe ceilalti ierarhi ca ne impartasim cu sectele atunci cu adevarat aveti dreptate in atitudinea voastra. Dar atata timp cat Dumnezeu ne tine sanatosi, noi relatii euharistice cu acestia n-o sa avem niciodata. De ce? Pentru ca se afla in ratacire de credinta.” (nu zice nici eretici nici ca sunt in afara granitelor Bisericii celei Una) – asa zisul criteriu al potirului comun este nemaiauzit in Sfanta Traditie. Sfantul Teodor Studitul a intrerupt comuniunea cu Patriarhul Bizantului doar pentru ca nu a caterisit un preot care incalcase canoanele cu privire la Taina Casatoriei.

      • Andrei zice:

        Exact ce ziceam si eu. Cand vorbeam de actele semnate cu monofizitii, cipistii erau mai preocupati de muzica pe care as asculta-o eu ca sa arate ce nenorocit sunt ca nu sunt anticipist. Acum i-a apucat pe toti marturisirea dupa ce atatia ani deja s-a alterat constiinta dogmatica a oamenilor. Si acum, cand trebuie procedat ceva mai prudent, acum ei sunt galagiosi. Totul numai pe dos. Nu mai pun la socoteala si modul in care „marturisesc”.

        Deci nu i-a deranjat timp de peste douazeci de ani comuniunea cu un episcop care a semnat unirea cu monofizitii. SUnt acum galagiosi pentru niste texte incoerente din Creta, dar care nu sunt atat de clare ca Balamand si Chambessy. Ce concluzie se poate trage de aici?

      • Andrei zice:

        Si confirm si eu ca treaba cu Potirul comun nu are baza in Traditie. Erezia e erezie de cand este propavaduita. In momemntul in care se sustine ca exista Taine in afara Bisericii sa ca ereticii au un anumit caracter eclesial, astea deja sunt erezii. Nu trebuie sa se mai ajunga si la Potirul comun. Asa cum am mai spus, nu trebuie sa fie nici prea „infierbantati”, dar nici sa ne culcam pe ureche. Ideal ar fi sa nu mai vorbeasca nimeni nimic pe net si sa se organizeze o dezbatere publica in care sa vorbeasca teologi antiecumenisti bine pregatiti.

      • Cristian zice:

        Andrei,

        Poate ca intr-adevar invocarea Sinodului cretan ca motiv principal al nevoii de ingradire de acesti ereziarhi mai mult incurca decat ajuta – cel putin pentru moment, pana nu se va concretiza o pozitie critica mai limpede.
        Dar afirmatia ” Si acum, cand trebuie procedat ceva mai prudent,..” (te referi inteleg la perioada post-Sinod) nu o pot intelege. Marturisirea eretica nu e fapta penala sa se prescrie. Documentele dela Chambesy, Balamand, etc si atatea impreuna-slujiri cu ereticii – unele asa vechi cum sunt – impun in continuare ingradirea de acesti eretici, independent de Sinodul cretan.

      • Andrei zice:

        Imi retrag cuvintele. Nu trebuie nici prudent, nici altfel, ci trebuie actionat, dar foarte documentat. Eu sincer sa fiu m-am saturat sa strice tot „eroii” care se baga ei repede in fata si spun numai tampenii de ajung restul sa asocieze pozitiile traditionaliste cu ei. Eu momentan merg pe linia IPS Serafim si IPS Ierotheos.

      • Cristian zice:

        Andrei – „Eu momentan merg pe linia IPS Serafim si IPS Ierotheos.” – inteleg ca in ceea ce priveste Sinodul din Creta.
        Spun asta pentru ca nu poate fi ignorat faptul ca, trecand peste Adunarea din Creta, situatia din Biserica Greciei este diferita de cea din BOR. Grecii, de exemplu, NU au participat la Balamand, iar noi suntem singurii care am si ratificat acordul in Sinodul local!!
        Si apropo de linia IPS Serafim de Pireu – dupa marturia pr. Matei Vulcanescu, Serafim de Pireu nu l-a pomenit niciodata pe Ieronim al Atenei!

      • Andrei zice:

        Hmmm, o sa il intreb si eu personal pe parintele Matei despre treaba asta cu pomenirea. Si nu merg pe linia celor doi doar in privinta sinodului, ci in orice privinta, ca d-aia eu fac petitii de iesire din CMB si critic acordurile eretice inca de cand pentru saccsivisti era mai important ce gen de muzica ascult decat chestiunile astea. Poate nu am fost inteles corect, eu sunt anti-sinodul din Creta si evident, impotriva ecumenismului. De asemenea, asa cum a spus si kalinikos, eu vad si restul problemelor pe care le-a pus acest sinod. Daca treaba cu eterodocsii nu este deloc noua (si iarasi ma intreb ce s-au inflamat toti fix acum), restul sunt de asemenea niste inovatii fara precedent.
        In legatura cu modul de a reactiona, trebuie sa tinem cont in permanenta ca de modul in care ne comportam noi tine si mantuirea celor din jurul nostru. Daca marturisesti folosind limbaj medieval si ai o comportare care aduce mai degraba a barbar, decat al unui traitor al Ortodoxiei, mai rau smintesti si mai rau faci cu „martusirea” ta. Asta vreau eu sa scot in evidenta. Ma uitam acum la reactiile de pe saccsiv contra lui Piciorus si nu am vazut decat inuraturi si poze cu maimute care cica erau portrete ale lui. Chestiile astea provoaca scarba celor din jur.

        E o chestiune foarte importanta: multi au impresia ca fac bine ceea ce fac pentru ca nu plac lumii. Dar una e sa nu te placa lumea pentru ca esti coerent si ai adevarul argumentat de partea ta, una e sa nu te placa pentru ca esti un meltean. De fapt, cand nu te place pentru meltenism, se numeste ca smintesti lumea.

        Si repet: chiar m-am saturat ca atunci cand spun ca sunt traditionalist, sa ma intrebe lumea daca stiu si vreun cantec legionar. In paralel cu lupta anti-ecumenista, trebuie sa ducem si o lupta de a separata adevaratul traditionalism ortodox de „traditionalisme” mai degraba eretice.

      • Cristian zice:

        Andrei, comment 17 august 2016 la 1:03 am

        Am inteles, si in principiu sunt de acord cu ce ai scris. Despre afirmatia pr. Matei, se poate gasi aici:
        https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2015/05/05/monahii-anti-ecumenisti-din-sfantul-munte-se-dezic-de-sfanta-chinotita-si-de-egumenii-care-accepta-tacit-faptele-apostate-ale-patriarhului-ecumenist-bartolomeu/comment-page-1/#comment-4656

        Si am mai citit-o si intr-un comment mai recent al parintelui, dar nu-l mai gasesc acum.

      • Cristian zice:

        P.S. Iata si comment-ul mai nou in care pr. Matei confirma faptul ca IPS Serafim nu pomeneste niciun episcop la Liturghie:
        https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2016/04/09/intreruperea-pomenirii-bisericesti-ca-masura-canonica-si-patristica-de-impotrivire-fata-de-covocarea-sfantului-si-marelui-sinod-daca-va-fi-eretic/comment-page-1/#comment-5158

        Si totusi nu-l acuza nimeni de schisma. De altfel, chiar si arhim Epifanie, care indeamna la mare cumpatare in ce priveste intreruperea pomenirii, afirma raspicat: „Orice împotrivire care nu duce la schismă este justificată.” si „Luptă continuă şi neîncetată împotriva pa­triarhului, DA! Schismă însă, NU!”

        http://www.parohiacopou.ro/arhim-epifanie-theodoropulos-despre-pericolul-schismei-care-poate-incepe-cu-nepomenirea-episcopilor

    • Andrei zice:

      Of Doamne. Canoanele numesc asa pe cei care predica erezia „cu capul descoperit”. Pana la o cercetare concreta si teologica din care sa reiasa abateri dogmatice ale mitropolitului, orice fel de apelativ de genul produce doar tulburare si sminteala. L-a vazut cineva pe IPS Serafim de Pireu sau pe IPS Ierotheos numind astfel alti episcopi? Nu! De ce? Pentru ca nu se decide pur si simplu cand un episcop devine „pseudo”. Ori IPS Teofan, din ultimul sau text, nu pare deloc ca predica erezia cu capul descoperit. De asemenea, din spusele IPS Ierotheos se pare totusi ca exista ceva constiinta dogmatica in BOR. Deci pana se limpezesc clar lucrurile, haide sa nu mai dam astfel de sentinte. E clar ca in Creta s-a incercat „legalizarea” ecumenismului de catre Patriarhia Ecumenica, e clar ca au fost semnate niste variante de compromis ale textelor, dar alte concluzii pot fi pripite momentan.

      Prima mea tendinta de dupa sinod a fost sa nu mai merg la slujbe in BOR. Dar totusi mai sunt ceva lucruri de pus la punct. Si inca ceva: daca tot facem pe zmeii, ar fi trebuit sa facem ceva de mult timp, de cand cu CMB, Balamand si Chambessy. Chambessy a fost mult mai clar decat Creta. Si totusi cand vorbeam de asta, inclusiv saccsivistii imi spuneau ca indemn la „neascultare”. De ce tocmai acum astfel de reactii? De ce cu Chambessy-ul semnat de atata timp altii erau mai preocupati de cipuri si saluturi legionare? Hai sa fim seriosi…

      • kalinikos zice:

        Andrei,
        exact asta am vrut sa intreb si eu: a intrerupt cumva IPS Serafim comuniunea cu Sinodul Bisericii Greciei? Sau IPS Ierotei? Sau ceilalti ierarhi care nu au semnat in Creta sau care au criticat ‘SMS’-ul? Si acolo sunt motive mai puternice, intrucat mitropolitul a nesocotit pe fata ce s-a hotarat in Sinod si a venit cu o varianta noua, neaprobata de nimeni, numai pentru a multumi Fanarul. Deci…
        Ce mi se pare ciudat totusi, e ca toti saccsivistii se leaga de relatiile cu ereticii, dar niciunul nu vede ditamai teoria primatului, in special primatul fanariot. Daca documentele, in umila mea parere nu aduc nimic in plus fata de ceea ce exista deja in toate bisericile (in BOR cu siguranta), marele ‘castig’ al Fanarului este Regulamentul de desfasurare, prin care isi impune primatul asupra celorlalte biserici ortodoxe, cu compromisul de rigoare, al existentei unui mic papa in fiecare din ele.
        Daca cititi cu atentie studiul despre problema primatului de pe pemptousia, veti vedea ca asta a fost in fapt de la inceput scopul Fanarului. Si il confirma inca o data prin declaratiile (complet aiuristice) si actiunile din Ucraina. In plus sa ne uitam si cine este sustinatorul principal al Fanarului (Departamentul de Stat). Din punctul acesta de vedere, eu unul cred ca „SMS”-ul din Creta a fost o uriasa diversiune.

      • Andrei zice:

        Pai asta ziceam si eu: existau deja Balamand si Chambessy. Care e treaba cu atata agitatie acum?

  8. suslik1973 zice:

    Andrei, nu te poți lupta cu două tipuri de oameni: cei care simt cu toată ființa că au o misiune și cei care sînt acaparați de una din cele mai dureroase consecințe ale căderii protopărinților speciei: prostia. Prostia crasă, cuplată cu multă îngîmfare. Ei bine, sacsivoizii aparțin ambelor categorii, plus destulă răutate, reprezentînd un model perfect de „așa nu!”. Partea încă mai rea este că, într-o lume cu repere morale muribunde, „așa nu” și „așa da” sînt tot mai vide de conținut și autoritate.

  9. suslik1973 zice:

    Hai să luăm, ca bază pentru discuția foarte importantă de care pe bună dreptate amintește Andrei ca fiind vitală, precedentele actualei situațiuni din istoria Bisericii. Andrei, ești de acord să deschizi un subiect separat pe această temă? Să fie o microdezbatere ca preambul la o dezbatere cu adevărat la scară eclezială, cu ierarhi și tot tacîmul. Eu merg pe mîna ierarhilor noștri, cît e nevoie. Andrei, cred sincer că treaba cu îngrădirea/nepomenirea și, în cazul mirenilor, ce numesc eu „absenteism liturgic”, trebuie amînate sine die. Iată de ce: la ce cultură bisericească și conștiință dogmatică, pendulînd între zero și minus, are poporul nostru, mă tem că deosebirea fină, dar fundamentală, dintre nepomenire și schismă, este aproape total necunoscută la nivelul maselor de credincioși. Nu discut acum motivele și vinovații pentru subcatehizarea poporului romîn; primul vinovat, în treacăt fie zis, e poporul însuși. Fapt este că, în agitația ce ar urma, multe minți slabe și suflete inocente s-ar piede, fie acceptînd un nou val de ecumenism sincretist, din pasivitate și obediență, fie trecînd ferească Dumnezeu, la grupări stiliste paraecleziale, din rîvnă necugetată, isteroidă, precum cea inspirată de clica lui saccsiv și prostologeticum. Nu vreau să îmi zică Hristos, cînd voi fi ieșit din vehiculul meu temporar, că am participat la ruperea unității Bisericii.
    Mă tot gîndesc, de multe zile, la ce discutăm pe acest blog și nu numai, și mă gîndesc și la teme și momente paralele din istoria Bisericii. De pildă, îmi tot vine în minte schisma acachiană. Oare de ce? Voi dezvolta pe larg cînd va fi deschisă acea incipientă dezbatere.

  10. suslik1973 zice:

    Si sint de acord, in mare parte, si cu punctele de vedere exprimate de d-nii kalinikos si ioan c.

  11. suslik1973 zice:

    @Cristian,
    Daca continuam sa accentuam faza cu ingradirea si nepomenirea, nu facem decit jocul, pe care il banuiesc ca emanind de la serviciile de informatii ale unei anume entitati imperialiste (dar este posibil ca sa ma si insel, ce spun este o speculatie doar, de aceea nu o luati ca o afirmatie 100%). Scopul unei atare presupuse operatiuni este sa instileze in constiinta colectiva ca ortodocsii sint o adunatura de fanatici, auto- si aloconflictuali. Dupa reusita operatiunii #colectiv, este foarte posibil ca principiul bulgarelui („celui ce nu are, i se va lua…”) sa duca la polazrizari periculoase in societatea romineasca. Sintem responsabili pentru fiecare gind-cuvint-fapta. Mai ales pentru sufletele celor nepregatiti sa marturiseasca. Cu educatia comunista in spate si pokemonizarea in fata, ce putem astepta de la masse, mai ales de la cele foarte tinere? Nu trebuie sa provocam vremurile.
    Da, eram sub imperiul impresiei amare a atitudinii din Athon, care imi parea o slugarnicie fara seaman fata de mosul acela mizerabil din mahalaua Fanarului. Totusi…ideea este ca principala tehnica folosita de pescuitorii in ape tulburi, la scara mondiala, este provocarea, pentru identificarea si evaluarea tintei. Daca vom rezista la provocarile numite „dezbinare” si „zelotism”, atunci vor fi fortati sa recurga la metode mai directe, deci mai vizibile. Iar ce este vizibil/declarat/asumat poate fi tratat mai cu claritate, deci si cu mai mare succes.
    Societatea umna, si in acest caz, cea romineasca, are probleme mult mai grave, fie ele noi sau vechi, decit presupusa sau demonstrata erezie a unor lideri ecleziali.
    Parerea mea sincera.

    • Hmmm… Am putea oare să nu cădem în conspiraţionism, ca anumiţi prieteni ai noştri de pe internet, şi să ne concentrăm totuşi pe problemele principale?

      • suslik1973 zice:

        Nu e conspiraționism. Faptul că forțe organizate importante, în anume părți de lume, lucrează dușmănos împotriva credinței creștine, cu precădere a ortodoxiei, a încetat demult să fie parte dintr-un scenariu imaginar/conspiraționist. Și nu am obiceiul să cad în conspiraționism a la saccsiv sau alții, dacă la ei vă referiți. Consider că alăturarea/comparația este…nepotrivită.
        Este un fapt cunoscut că folosirea energiei adversarului și devierea ei este o tehnică, desigur în moduri diferite, folosită des în operațiuni politice, inclusiv de politică eclezială. Numiți-o „denaturarea țelului”, dacă doriți. Repet: graba strică treaba. Orice inițiativă de nesupunere eclezială va fi, xeroxată hiperbolic de acei „prieteni ai noștri” la nivelul unei maimuțăreli grotești a unor inițiative altfel poate corecte, iar adevărații adversari vor pune tunurile mediatice pe exagerările zelotiste, nu pe demersuri decente, forțîndu-le o falsă reprezentativitate.
        Scrisori precum a dvs. sînt perfecte. Însă inițistive de genul nepomenirii trebuie scoase din peisaj. Pentru la, de pikdă, inițiative de genul ăsta al nepomenirii, sînt asociate forțat, ca o tușă de culoare țipătoare, acte de genul interpelării cam necioplite a unui înalt ierarh (știți la ce eveniment mă refer).
        Deci dau o înaltă apreciere scrisorii dvs. E un model de decență civică și diplomație bisericească.
        Iubesc critica, și îi prefer oricînd aroma tonică, fată de miazma dulceagă a bizantinismelor. Totuși, aș aprecia mult să nu fiu comparat cu persoane/grupuri cu care nu sm în comun decît natura umană. Vă mulțumesc!

      • Suslik,

        Mulţumesc pentru aprecieri (eu în perfecţiune nu prea cred, dar mulţumesc) şi îmi cer iertarea pentru înţepătura prea agresivă. Prin conspiraţionism am înţeles, în cel mai larg sens posibil, înclinaţia spre a căuta scenarii explicative atunci când noi nu putem, de fapt, decât să speculăm, pentru că nu avem toate datele.

        Dacă e să speculez şi eu, o să spun că observ o bruscă îngrijorare a multora că sunt atacaţi ierarhii, care mie mi se pare că denotă vechea tactică a distragerii atenţiei, pe care şi politicienii noştri o aplică cu succes. Adică, acum nimeni nu se mai gândeşte la „sinodul” din Creta, ci la forţele ascunse (partea întunecată, cu siguranţă!) care vor să dezbine BOR, să atace ierarhii şamd. Asta nu ar trebui să fie, de fapt, o surpriză, pentru că „diavolos” înseamnă dezbinător. Adică eu personal nu cred că este nevoie ca oamenii cu intenţii rele să fie vorbiţi între ei, ci pur şi simplu cedează unor ispite, iar cei cu intenţii bune nu sunt scutiţi. Nu spune un cunoscut proverb că drumul spre iad e pavat cu intenţii bune?

        Apropo de cei doi tăntălăi care au crezut că-l demască pe Mitropolitul Teofan: chiar nu merită să se facă atât tam-tam. Mitropolitul le-a dat clasă, chiar dacă nu tot ce a spus a fost în regulă. Dacă cei doi ar fi fost cu adevărat pregătiţi, ar fi contra-argumentat în cele două-trei ocazii când era cazul. Însă ei nici măcar nu erau în stare să evalueze ce spunea Înaltpreasfinţitul, şi-l tot întrerupeau cu „întrebări încuietoare” la care nu-l lăsau să răspundă. Dacă scrisoarea la care a răspuns ÎPS Teofan ar fi fost scrisă de asemenea personaje, credeţi că s-ar mai fi obosit cineva să scrie vreun comunicat? Sau să ceară unui părinte de la Sihăstria să-şi retragă semnătura? Iată că cuvântul şi semnătura unui părinte de la Sihăstria au o greutate pe care cloacele imunde ale internetului ortodoxoid nu o au, în ciuda zgomotului pe care îl fac. Ei fac zgomot de multă vreme şi oamenii serioşi nu-i bagă în seamă…

      • Cristian zice:

        1. „Faptul că forțe organizate importante, în anume părți de lume, lucrează dușmănos împotriva credinței creștine, cu precădere a ortodoxiei, a încetat demult să fie parte dintr-un scenariu imaginar/conspiraționist.” – Bizantul avea dusmani vazuti la ziduri in primavara anului 1453, dar nu a cazut decat dupa ce ultimii anti-unionisti din cetate s-au spovedit si impartasit impreunii cu ereticii unonisti in Sfanta Sofia, uitand de mult hulita vad pe aici ingradire de erezie. Daca nu ar fi necredinta noastra, dusmanii „conspirationisti” ar ramane cu buza umflata. Dupa cum spunea Sfantul Velimirovici, teologia si istoria nu pot fi despartite.

        2. „Societatea umana, si in acest caz, cea romineasca, are probleme mult mai grave, fie ele noi sau vechi, decit presupusa sau demonstrata erezie a unor lideri ecleziali.” – daca ajungem sa punem aparentele probleme sociale deasupra Sfintei Traditii, inseamna ca vedem in Biserica o institutie, iar atunci antihristul are usa deschisa spre inimile noastre, dupa cum spunea arh. Averchie. Si, pentru ca vorbeam de istorie, ea demonstreaza contrariul a ceea ce spuneti: in Moldova anilor 1450, macinata de lupte interne si de schimbari de domnitori venite uneori si la cateva luni de zile, unii „neinspirati” intr-ale diplomatiei lumesti dar crestini autentici, s-au gasit sa-l mai si alunge pe mitropolitul unit cu Roma al Moldovei si sa-l aduca pe Teoctist I, ucenicul Sfantului Marcu al Efesului. Raspunsul Bunului Dumnezeu nu s-a lasat asteptat – in doar cativa ani pe tronul Moldovei a fost uns cel mai mare domnitor al istoriei noastre, Sfantul Stefan cel Mare.

    • ioanc zice:

      Cristian, cine cu cine s-a unit in urma acestui SMS? (vorba lui kalinikos …Sfant si Mare Sinod). Da e foarte buna ingradirea de erezie, dar ce te faci cand aceasta duce la dezbinare, schisma? Aici e problema. Te opreste cineva azi, sa urmezi si sa practici Ortodoxia asa cum o avem din Traditie, de la Sfintii Parinti?

      • Cristian zice:

        1. „Cristian, cine cu cine s-a unit in urma acestui SMS?” – de ce transformi 2 cazuri particulare in borne ale Bisericii in ceea ce priveste ingradirea de erezie? Ele sunt doar niste exemple care arata ca nicio diplomatie nu poate fi mai presus de credinta si Sfanta Traditie. Nici unirea cu ereticii si nici potirul comun nu sunt hotare autentice ale nevoii de ingradire de erezie, asa cum le-ar placea ereziarhilor nostri sa credem. Sfanta Traditie este autoritatea ultima si absoluta in domeniu, si ea invata cu totul altceva.

        2. „Da e foarte buna ingradirea de erezie, dar ce te faci cand aceasta duce la dezbinare, schisma? Aici e problema. Te opreste cineva azi, sa urmezi si sa practici Ortodoxia asa cum o avem din Traditie, de la Sfintii Parinti?” – scopul vietii crestine este dobandirea Duhului Sfant, iar Sfanta Traditie iti arata calea – „Imitand vei dobandi” dupa cum spun Sfintii Parinti. Ingradirea de erezie, ca si evitarea oricarei schisme, reprezinta, daca vrei, „dogmatica empirica”. Atletii si titanii Duhului Sfant din toata istoria Bisericii au asezat si confirmat aceste cai de urmat prin propria lor experienta duhovniceasca. Cand te ingradesti de erezie, nu poti pune teama de schisma mai presus de teama de a-L pierde pe Dumnezeu. Asadar, daca credem ca practicam „Ortodoxia asa cum o o avem dela Sfintii Parinti” stabilindu-ne noi propriile borne si hotare ale ingradirii de erezie ne dovedim (cel putin) inconsistenti.

      • ioanc zice:

        Am impresia ca vorbim doua limbi diferite. Ce te intreb eu si ce-mi raspunzi tu! In fine, nu mai are nicio importanta. Doamne, ajuta!

      • ioanc zice:

        Cristi, te-as ruga sa-mi raspunzi la inca doua intrebari. Dar de data aceasta, te rog sa nu-mi mai raspunzi cu o intrebare si sa-mi atribui apoi mie, ceea ce ti s-ar parea tie ca as fi zis sau gandit, iar apoi sa mai si tragi concluzii, facandu-ma incosistent. Uite, eu unul il iubesc foarte mult pe parintele Ilie Cleopa. Si acum intrebarile: a fost parintele Cleopa un mare duhovnic? A avut dreptate in privinta calendarului?
        Multumesc!

      • Cristian zice:

        Ioan,

        1. Daca pr. Cleopa a fost sau nu un mare duhovnic – nu stiu.

        2. In privinta calendarului, te rog sa-mi spui exact la ce te referi.

        3. Te rog, daca vrei, explica-mi putin ce ai vrut mai exact sa intrebi de spui ca am raspuns total pe langa subiect.

      • ioanc zice:

        Cristi, eu unul am obosit. Oricum nu mai are importanta. Doamne, ajuta!

    • Andrei zice:

      Ei, iata o pozitie echilibrata. Asta e genul si modul de a pune problema. Daca sunt unii care nu inteleg de ce dezaprob ce se intampla prin alte curti, iata si un model de „asa da!”.

      • Părerea mea este că nu merită să ne pierdem vremea cu dejecţiile internetului. Ne distrage de la problemele principale. Ne uităm prea mult în gura lor sau în c*rul lor (cam acelaşi lucru). E practic imposibil să separi din acest amestesc infect ceea ce este ortodox de ceea ce este all over the place: erezii, rătăciri de tot felul, înclinaţii spre schismă chiar. Aşa cum v-am mai spus, acea scrisoare cu mii de semnături nu are legătură cu aceste personaje, ci e o iniţiativă a celor de la mănăstiri, după cum se şi vede după primele liste de semnături publicate la adresa pe care am postat-o zilele trecute. Faptul că a fost preluată şi pe site-uri dubioase este partea a doua. Dracii au această tactică de a murdări lucrurile bune trecându-le prin mâini murdare, astfel încât oamenii delicaţi să se îngreţoşeze.

    • suslik1973 zice:

      Fermitate și diplomație, și, ca liant între ele, bunul-simț. Chiar că e un model perfect pentru luări de poziție publice în viitor. Vă felicit; ați lucrat după cuvîntul lui Hristos: ” înțelepți ca șerpii și blînzi ca porumbeii”. Acum, mor de curiozitate ce vă va răspunde Înaltpreasfințitul Stăpîn.

  12. Andrei zice:

    Ioan, un comentariul al tau postat aici a facut obiectul unui articol pe Cuvantul Ortodox: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2016/08/16/misionarii-dezbinarii-fugiti-de-schisme/ 😀

    • Ah, războinicii… Este exact genul de articol pe care mă aşteptam să-l citesc pe site-ul lor în acest moment. Sunt nişte băieţi cu cele mai bune intenţii, câteodată foarte pe fază, câteodată foarte-foarte în ceaţă, dar întotdeauna la fel convinşi că le ştiu pe toate.

      Nu vi se pare foarte interesant că atât războinicii, cât şi apocaliptico-anticipoizii au o râcă 😉 inepuizabilă contra pr. Matei Vulcănescu?

      • suslik1973 zice:

        Chiar, ce au tipii astia contra parintelui? Vazui ca se inflama pe feisbuci dl. Capsali la adresa pr. Vulcanescu. Pai exact asa vorbesc ateii militanti, domnu’ oscillococcinum: cind ai in cap un ciocan (activismul, alea-alea), vezi numa’ cuie.

  13. Apropo de întrebarea de ce acum: pentru că la Balamand şi Chambesy s-a semnat pe şestache. Acum, inevitabil, a fost în văzul întregii lumi, au fost reacţii critice inclusiv din partea unor mari personalităţi foarte cunoscute şi respectate şi la noi, ca Mitropolitul Ierotheos Vlachos de exemplu.

  14. suslik1973 zice:

    Ok, citeva precizari necesare: primo, consider ca modul nerusinat in care deseori mass-media loveste in Biserica nu mai are nevoie de demonstratii. E clar ca, indiferent cit de decenti sintem noi in demersurile noastre, sau de zelotisti sint saccsivistii sau altii, totdeaun ase va pune accentul nu pe simple zaboiri prin cuvinte, fie ele intre noi si ei sau cu altii, ci pe evenimente regizate de baieti profesionisti din afara tarii, precum „interpelarea” necioplita la adresa Inaltului Teofan. Cu alte cuvinte, oricit nu inghit grupul cipofob-zelotist al lui vieru si ale altora, sint dator omeniei si obiectivitatii cu precizarea publica ca ei nu au nici un amestec in toata tevatura si tot tumultul care acum abia se ghicesc, precum un iceberg la suprafata marii. Atit cei ca noi, cit si cei ca ei, putem fi egal victime mediatice ale unei isterii bine directionate de undeva. Amintiti-va, va rog mult, de momentele sinistre, amintind de 1789, cind, dupa criza colectiv, spalati pe creier aruncau cu pietre in biserici. Nu prea e teoria conspiratiei…ci practica realitatii rominesti brute si naucitoare. Ar fi oportun ca toti bloggerii ortodocsi sa recurgem la o ponderare a initiativelor si discursului. Cei ca noi care deja o facem, si saccsiv sa o faca, si altii…toti! e in joc Biserica, nu orgolii de grup si moment. Ce a facut dna Botez este perfect. Ce face Andrei este perfect. Sau sotii Iftime, deasemenea, jos palaria. Dar ar fi bine sa dispara initiative de nepomenire si mai ales pofta unora de a isi lua ierarhul la rost pentru fleacuri. Nu e clar, ca la o adica, mass-media va pune reflectoarele nu pe initiative ca a dnei Botez, si nici macar pe maraielile cipofobilor fata de noi sau altii (caci toate astea sint doar cuvinte, nimic mai mult, cel mult schimburi balcanice de „amabilitati”, ca intre mine si agramatu’ de pilda), ci pe acte cam prea suparator de fizice, precum interpelarea unui ierarh inainte sa intre la Intilnirea Euharistica? Si cam ar avea dreptate, caci episcopul este cel care face Biserica sa fie Biserica. Insa nici macar astaa nu ar fi veriga finala dintr-un lant al consecintelor. Nenorocirea finala este intaritarea eclesiomahica si eclesiocida chiar, a unei tot mai mari parti din noile generatii indeosebi, impotriva Bisericii. De asta e vorba. Hai sa o lasam mai incet cu ingradirile de tot soiul. Cum bine a zis Andrei, exista constiinta dogmatica la cei mai de seama ierarhi ai nostri, si asta este esentialul.

    • Îngrădirea este legitimă atunci când se face aşa cum este reglementată de canoane. Şi a funcţionat: ce n-au avut curaj să facă monahii atoniţi au făcut monahii moldoveni. A explodat mămăliga! Este un lucru bun şi lăudabil, care nu trebuie confundat cu imbecilităţile de pe internetul ortodoxoid.

      Nu cred că putem vorbi de conştiinţă dogmatică (sau de orice fel) atunci când ea funcţionează intermitent.

      • Cristian zice:

        „Îngrădirea este legitimă atunci când se face aşa cum este reglementată de canoane. Şi a funcţionat: ce n-au avut curaj să facă monahii atoniţi au făcut monahii moldoveni. A explodat mămăliga! Este un lucru bun şi lăudabil,” – Doamne ajuta! Ma bucur sa vad cat se poate de limpede spus ca monahii dela Oituz si Lacul Frumos fac bine ce fac.

      • Andrei zice:

        Monahii respectivi chiar au facut ceea ce trebuie. Total altceva decat sa injuri ierarhii in anonimat.

      • suslik1973 zice:

        Aveți dreptate.

  15. suslik1973 zice:

    Și totuși…fără excepție, ierarhii iau măsuri punitive cînd sînt nepomeniți. §i nu vorbesc doar de scîrbosul din Fanar! Oare de ce? Mă sîcîie asta. Nu cumva acel canon a fost abrogat, pentru că înalt subiectiv? Știți la ce mă refer? La criterii, deci la cunoaștere dogmatică competentă. Adică.. uitați-vă în jur, la non-cateheza poporului romîn. Adică, cine e apt să judece? Nici voi, nici pr. Matei nici Alex și Oana nu veți trăi din păcate secole sau milenii. Nu bat cîmpii: uitați-vă la noile generații. Tableta, aifonu’, pokemonu’. Cu așa massă de manevră a inamicilor, cum să faci cateheză? Cui? Nu, nu sînt defetist. Sînt un realist, îmi place să cred. Număr, evaluez, privesc. Și văd că legiunea celor ce pendulează între indiferență și ură fată de Biserică predomină în acest popor. De ce? Dupâ genocidul nenăscuților, neurmat de pocăință, cum să urmeze un reviriment spiritual în grădina talpei iadului carpato-danubiano-pontica, unde a trada, minti si fura e aproape ca respiratia.

  16. suslik1973 zice:

    Cristian,
    „Cind te ingradesti de erezie, nu poti pune teama de schisma mai presus de teama de Dumnezeu”. Va rog, explicati. Nu stiu de ce, vad la multi sprijinitori ai credintei curate ideea, mai mult sau mai putin explicit formulata, cum ca schisma este un pacat mai mic decit erezia. Eu credeam/stiam ca teama de schisma deriva din cea de Dumnezeu. Amintiti-va de schisma acachiana: henotikon, vorbire corect politica (in sensul de atunci), adica nu vorbim de cite naturi are Domnul, comuniune cu eutihieni, alea-alea. Cam seamana cu ce este acum, desigur, la o scara mult mai mica. Si cine, istoriceste consemnat desigur, ca nu avem masina timpului din Kabbalah, din ierarhii Noii Rome s-a ingradit de patriarhul Acacius (care, nota bene, era ortodox dar era de acord cu imparatul Zenon – ce nume de filosof, potrivit la un imparat cu inclinatii ecumeniste 🙂 )? Nimeni. Doar Papa Romei, pe atunci ortodox, s-a luptat pentru puritatea dogmatica. Adica, toti clericii, monahii si poporenii din Bizant, Tracia, Cappadocia, si cam tot ce era sudul Balcanilor si vestul Asiei Mici au ajuns chipurile in Iad, ca nu s-au bagat in politica bisericeasca, care a fost si este, deseori daca privim obiectiv in istorie, la fel de gretoasa si cinica precum cea „lumeasca”?! Exista precedente in istorie: faptul ca Patriarhul Constantinopolelui era chipurile eretic, iar Papa facuse schisma pe bune, nu a impiedicat cu nimic mintuirea crestinilor „de rind”: mireni, monahi, cler inferior.
    Poate nu va este clar ce este ierarhia bisericeasca, si faptul ca este construita ca o imitatie a celei angelice. Ideea este ca, cu cit este mai inalt scaunul, teoretic, este si raspunderea. Adica, cei aflati foarte sus dau seama mult mai acut si li se cere mult mai mult decit noua. Daca un patriah sau mitropolit aduce poporul sub ascultarea unei erezii, fie si foarte subtile, mai rau, folsindu-se de bratul secular (colaborarea cezaro-papista, un alt rau major din istoria bisericii, provenit din iesirea din catacombe, dar asta e alta discutie), cind va iesi din trup, il vor astepta baietii cenusii-cornuti cu „ne pare bine ca arhieria ta mergi cu noi Jos”. De ce? Pai, ce inseamna expresia deseori folosita in Biblie si Patristica, „ti se va cere sufletul/sufletele lui cutare din mina ta”? Dupa mintea mea, si s-ar putea sa gresesc, inseamna ca acei care au facut asculltare de ierarh, cazind in invataturi dubioase sau cel putin neconfirmate de Biserica, scapa de pedeapsa pentru erezie, deoarece au facut ascultare, insa ierarhul va fi pedepsit pentru erezie, dublu sau multiplu, adica inclusiv cu pedepsele celor ce au ascultat de el in timpul vietii. Daca insa, cei de sub el, au facut o neascultare bazata dogmatic, spre mintuire si eliberarea de pacat, asa cum ne recomanda canoanele si pr. Matei si ceilalti, atunci, clar acei oameni vor fi, din nou, ierati caci au facut neascultare pe temei serios dogmatic, s-au opus ereziei, si atunci ierahul va fi pedespsit mai putin, doar cit pentru propriul pacat la adresa dogmelor. Astfel incit, aparent paradoxal, certarea ierarhului prin nepomenire (NU schisma!!!) ajuta mintuirii, sau macar spre o mai maica pedeapsa, a acestuia.
    Stiu ca ma exprim deseori prea stufos, si imi cer iertare, dar va rog sa cititi cu atentie. Cred ca exprimarea mea a fost destul de clara, si mai ales argumentata, de data asta.

    • Cristian zice:

      Am spus asa: ” Cand te ingradesti de erezie, nu poti pune teama de schisma mai presus de teama de a-L pierde pe Dumnezeu.” (adica harul Duhului Sfant) – respectiv nu poti amana ingradirea de erezie sine die numai de teama de a nu provoca o schisma. Mai mult, daca vreti, pr. Matei Vulcanescu afirma ca „cine accepta asa zisul Sinod din Creta [recte erezia] face schisma, iar cine il respinge si se ingradeste de el, apara in el insusi unitatea Bisericii.” In toate trebuie discernamant si imitarea Sfintilor. Dpdv logic, eu nu gasesc nicidecum ca afirmatia mea implica in vreun fel faptul ca schisma este un pacat mai mic ca erezia – ambele trebuie evitate conform invataturii Sfintei Traditii, neabatandu-ne privirea duhovniceasca dela telul vietii noastre – dobandirea Duhului (care nu e posibila decat IN Biserica). Avem, de exemplu, invataturi/pozitii de la:
      https://bucovinaprofunda.wordpress.com/2016/08/17/1969-arhim-epifanie-theodoropulos-scrisoare-catre-nicodim-zelotist-athonit-care-intentiona-sa-nu-l-mai-pomeneasca-la-slujbe-pe-patriarhul-ecumenic-athenagora-pentru-acrobatiile-sale-teologice/ (eu unul nu inteleg inca deplin aceasta pozitie, dar o mentionez tocmai pentru ca fiecare sa caute si sa discearna)
      si pana la:
      https://paterika.wordpress.com/2014/03/21/sf-teodor-studitul-intinare-are-impartasania-unde-e-pomenit-ereziarhul/

      Sfintii Parintii erau in general destul de (daca nu foarte) abrupti cand fugeau (se ingradeau) sau se luptau de/cu cei ce huleau Duhul Sfant prin invataturile lor strambe. Te ingradesti de cei ce hulesc Duhul Sfant tocmai din dorinta de a ramane IN Biserica.

      Cat despre „Dupa mintea mea, si s-ar putea sa gresesc, inseamna ca acei care au facut asculltare de ierarh, cazind in invataturi dubioase sau cel putin neconfirmate de Biserica, scapa de pedeapsa pentru erezie, deoarece au facut ascultare, ….” – eu cred ca gresiti, si inca grav – zic sa mai cercetati. Daca Bunul Dumnezeu ne-a dat o minte intreaga si mii de carti (Sfintii Parinti sunt duhovnicii celor din vremile de pe urma), sa tinem cont atunci de ce spun Sfintii Parinti:

      “Atunci cînd Credinta e primejduitã, porunca Domnului este de a nu pãstra tãcere. Dacã e vorba de Credintã, nimeni nu are dreptul sã zicã: “Dar cine sunt eu? Preot, oare? N-am nimic de-a face cu acestea. Sau un cîrmuitor? Nici acesta nu doreste sã aibã vreun amestec. Sau un sãrac care de-abia îsi cîstigã existenta? … Nu am nici cãdere, nici vreun interes în chestiunea asta. Dacã voi veti tãcea si veti rãmîne nepãsãtori, atunci pietrele vor striga, iar tu rãmîi tãcut si dezinteresat?” (Sf. Teodor Studitul)

      “Si chiar dacã am fi pãcãtosi în multe, totusi suntem ortodocsi si mãdulare ale Bisericii Universale, îndepãrtîndu-ne de orice erezie si urmînd oricãrui Sinod recunoscut ca ecumenic sau local. Si nu numai acestora, ci si hotãrîrilor pe care le-au luat si le-au propovãduit Sinoadele. Nici nu este ortodox desãvîrsit, ci pe jumãtate, cel care crede cã are dreapta credintã, dar nu se alãturã dumnezeiestilor Canoane.” (Sf. Teodor Studitul – Migne, PG Epistola II.81)

      „“ Unde este evidentã necredinta, trebuie sã preferãm mai bine focul si sabia si situatiile critice si mîinile tiranilor – si toate cu dãruire – decît sã luãm parte la aluatul pãcatului si sã ne unim cu cei care bolesc în credintã… De mii de ori este mai bunã dezbinarea [nu schisma, nota mea] care se face pentru cuvintele bunei credinte ortodoxe decît pacea, cînd aceasta este unitã cu patimile.” (Sf. Grigore cel Mare)

      „Daca episcopul sau clericul este viclean in chestiunile credintei, atunci fugi si leapada-te de el, nu numai ca de un om, ci chiar si inger din cer de-ar fi. Cel care doreste mintuire personala, cel care vrea sa fie un adevarat fiu al Bisericii Ortodoxe, acela cauta la corabia lui Noe scapare de potop. Cel care are teama de trasnetul strasnic al anatemei, care omoara sufletul si trupul, acela sa ia asupra-i dulcele jug al dogmelor Bisericii lui Hristos, sa-si imblinzeasca indaratnicia cugetului sau, cu ajutorul legilor bisericesti si sa se supuna in toate maicii sale – Biserica…” (Sf. Ioan Gura de Aur)

      „De mii de ori este de preferat – îi scria – să se dezrădăcineze tronul istoric al Constantinopolului și să se instaleze în vreo insulă pustie a Egeii, și chiar mai bine să se scufunde cu totul în adâncurile Bosforului, decât să se facă fie și cea mai mică abatere de la linia de aur a Părinților, care strigă într-un glas: «Nu este loc de compromis în cele ale credinței…». Să nu doriți să creați schisme și dezbinări în Biserică. Încercând să le uniți pe cele despărțite, singurul lucru pe care îl reușiți va fi să le despărțiți pe cele unite și să creați fisuri pe terenuri până azi solide și compacte. Fiți înțelept și veniți-vă în fire!”. (arhim. Epifanie Teodoropulos – scrisoare catre patr. Athenagora)

      „Cel care vrea să se mîntuiască, înainte de toate trebuie să ţină dreapta credinţă, pe aceasta însă cine nu o va păstra întreagă şi nevătămată, în afară de faptul că va avea numeroase necazuri, în veci va pieri” (Simbolul Sfîntului Atanasie cel Mare, patriarhul Alexandriei,. „Psaltirea comentată”)

      „Nu numai aceasta – de a nu aduce jertfă (idolilor), tămâie, înseamnă că eşti mucenic, ci şi faptul de a nu te abate de la credinţă, care este cea mai sfântă mucenicie a conştiinţei“ (Sfantul Atanasie cel Mare)

      „- Grigorie, nu zicem că toate-s lesnicioase. Insă, dintre toţi, tu ai cele mai multe daruri. Cine-ar scoate-o la capăt cu noul nostru necaz? Că nou idolatru şi nou prigonitor e noul împărat, Iulian. Doar de câteva luni a ajuns împărat, şi a şi tulburat toată Biserica! Astea nu le vezi?
      – Nu de-asta mi-e mie teamă, iubiţii mei. Iulian e o nouă fiară, bineînţeles. Impărat puternic. Hotărât să se lupte cu noi. Ne-ameninţă cu sabia, cu prigoana… Vrea să ne facă una cu pământul. Insă o să mă lupt cu el. Nu mi-e teamă de dânsul. E-n afara Bisericii şi-i lesne de văzut aceasta. De vrăjmaşul din afară nu mă tem. Am înaintea lui o armă înfricoşătoare: hotărârea de a muri pentru credinţa mea. Il voi război pe Iulian cu martiriul meu şi Biserica va birui.
      – Atunci, de ce te temi, Grigorie?
      – De războiul nostru. De vrăjmaşii ce-s înăuntrul Bisericii, pe care nu-i vezi. Ce par prieteni şi ortodocşi, însă sfâşie Biserica, batjocoresc şi schimbă învăţătura ei. Spre acest război n-am îndrăzneală. Mă simt neînsemnat. Unde mai pui şi patimile mele, slăbiciunile şi păcatele mele… De-astea mi-e teamă şi mă cutremur.” (din viata Sfantului Grigorie Teologul)

      „Orice om se sfințește prin mărturisirea corectă a credinței. Cel care are credință nefalsificată în Hristos, acela are în el toate harismele Dumnezeiești. … Nu există compromis și iconomie în chestiunile de credință, de care depinde mântuirea veșnică a sufletelor oamenilor.” (Sf. Maxim Mărturisitorul)

      „Unitatea Bisericii stă în păzirea întreagă și nevătămată a învățăturilor Dreptei Credinței Ortodoxe lăsate nouă de Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți…și deci dezbinați de Biserică (schismatici) sunt toți cei ce cugetă osebit de Sfinții Bisericii … Hristos a numit Sobornicească Biserica Sa deoarece ea păstrează Adevărul și Mărturisirea de credință.

      În Biserica Sobornicească noi trebuie să dăm atenție îndeosebi la a păstra ceea ce a fost crezut pretutindeni, în toate timpurile și de către toți.” (Sf. Vichentie de Lerini)

      Pentru mine ca mirean, inceputul ingradirii este a cauta un duhovnic care marturiseste Adevarul intreg si nevatamat si a ma impartasi din mana lui, indiferent unde s-ar afla el pe acest Pamant si in ce Biserica locala Ortodoxa. Si nu vad aici pericolul schismei. Cam asta inteleg eu.

  17. suslik1973 zice:

    Cristian,
    Chiar credeți în abordarea, aproape superstițioasă, conform căreia Bizanțul a căzut…pentru că au făcut slujbe comune cu unioniștii? Puterea otomanilor era, de pe atunci, copleșitoare; cu siguranță în raport cu a Bizanțului. Era o chestiune de timp ca Bizanțul să cadă.

    • Cristian zice:

      Despre caderea Bizantului ne-a vorbit Dumnezeu Insusi, prin minunea mainii cu degetele rasfirate pe care o vedea zilnic Mehmet Cuceritorul. Dupa cum am mai spus, Bizantul nu a cazut decat a doua zi dupa ce ortodocsii din cetate au pus teama de turci mai presus de Adevar si s-au spovedit si impartasit in Sfanta Sofia la gramada cu unionistii. Abia in noaptea ce a urmat turcii nu au mai vazut deasupra cetatii norul luminos care aparea deasupra Constantinopolului iar unul dintre ei i-a spus lui Mehmet sa nu se retraga a doua zi ci sa atace pentru ca „Dumnezeul crestinilor i-a parasit”.

      • suslik1973 zice:

        Chiar credeti povesti grecesti mistic-filetiste, gen „Dragases a adormit in zid cu preoti si ofiteri, si cind se va trezi, vom lua Bizantul inapoi”? Nu sint de aocrd cu basmele pietiste, nici cu cel filetiste, nici rominesti, grecesti, sau oridecare or fi. Patriile mele sint familia si Biserica, punct.

      • Cristian zice:

        Eu cred ce am scris mai sus. Ca nu sunteti de acord, e problema dvs. A le face basme e deja foarte nepotrivit.

      • suslik1973 zice:

        Poate nu va este clar ce ar fi patit un turc, sau oricare alt musulman, daca ar fi folosit expresia „dumnezeul lui cutare”. Ei spun de multe ori pe zi profesiunea lor de credinta, „nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah, etc.”, si atunci, si acum, si oricind, un musulman care sa fi spus „dumnezeul cutarora”, ar fi primit o replica de genul: „care dumnezeu al alora? noi sintem musulmani! nu exista altul!”, urmata, in acel context istoric, de decapitare, probabil. Chiar si acest fapt vadeste aceasta legenda ca fiind o legenda pioasa, o facatura greceasca de mobilizare sufleteasca in vremea ocupatiei otomane. Insa in nici un caz nu are valoare teologica. Oricien poate vedea nori luminosi, lumini, umbre (fereasca Dumnezeu de imagini si sunete care nu sint doar iluzii firesti!). Daca ma uit acum pe cer, vad alb, putin si alaturat diferitelor nuante de albastru ce definesc binecuvintatii nori de ploaie. Am vazut semn? Da, semn de ploaie.
        Prefer sa cred in minunile validate de Traditie.

      • Înţeleg să nu credeţi toate detaliile care poate sunt înflorite, dar de ce să vă îndoiţi că este o legătură între decadenţa spirituală a Constantinopolului, care a dus la ideea de a se uni cu papa pentru a putea avea aliaţi supuşi papei, şi faptul că Dumnezeu n-a mai apărat Oraşul?

  18. ioanc zice:

    Am impresia ca noi nu marturisim de fapt Ortodoxia ci ortodoxismul, adica ideologizam credinta. De exemplu, luam lupta anti-sistem si o imbracam cu haina ortodoxiei. Ii mai adaugam cateva citate decontextualizate din Sfintii Parinti si gata avem o noua credinta care e orice altceva decat Ortodoxia, iar scopul ei e acela de a relativiza Adevarul. Cu alte cuvinte e o amagire, inselare, eres. Odata acceptata aceasta noua forma de credinta, pentru a-si justifica idealul recurge si aproba excesul, violenta lovind de fapt, tocmai in credinta si Traditia pe care sustine ca o apara, o marturiseste. Este Ortodoxia o forma de lupta si daca da, la ce lupta ne cheama ea? La cea a despatimirii, a curatirii de pacat sau la o lupta galagioasa, revansarda, plina de himere, himere ce-si au cuibul tocmai in pacatele noastre nevindecate? Sub pretextul ingradirii de erezie (care marturisesc e un lucru absolut necesar atunci cand erezia e propovaduita „cu capul descoperit”), ea „curva Babilonului” striga in gura mare sa nu se mai intre in Biserici, sa nu mai avem impreuna-traire, continua si vesnica cu Hristos si Sfintii Lui, pe care chipurile ii apara. Insa aceasta e doar o masca a balaurului. Cealalta masca e ecumenismul. Care sub pretextul dialogului, al iubirii umaniste fata de aproapele ajunge sa relativizeze, iarasi Adevarul, fiind bine defint de Sfantul Iustin Popovici ca dialog al minciunii. Si greseala celor care participa la aceste dialoguri, ale caror urmari se si vad (participarea la rugaciunea comuna cu ereticii, care pentru mine nu este altceva decat desfrau, cadere duhovniceasca; numirea ereziilor biserici – de neacceptat, indiferent daca ele se complac in minciuna lor de a se crede Biserici) e ca smintesc turma, iar tacerea lor, a ierarhilor nu face altceva decat sa puna paie pe foc. Si uite asa, vicleanul chicoteste si savureaza bucuros caderea noastra, reusindu-i planul de a ne dezbina, de a ne distrage de la lucrarea noastra cu Dumnezeu, aceea ca prin harul Sau sa ajungem sfinti. Iar pentru mine, acest Sinod din Creta, nu e decat o confirmare a starii jalnice, in care ne aflam si ne complacem. Si cred ca aceasta cadere a noastra nu are decat un singur vinovat: propriul eu, din care se naste egoismul si reaua-ascultare, ducand in final si la lipsa de discernamant. Si stau si ma intreb, oare nu acesta e antihristul, propriul eu, care cu voia noastra descrestineaza crestinismul? Sa nu fie!
    Si cred, ca in aceste vremuri, ravna si lupta noastra trebuiesc indreptate spre ramanerea in Biserica, in imparatia vesnica a lui Hristos si nu spre defaimarea ei, din cauza atitudinii mai laxiste, ori zelotiste a unora dintre confratii nostri.

    Doamne, ajuta!

    • suslik1973 zice:

      Ioan C, aveti mare dreptate. Ati pus punctul pe „i”. Cind metastaza sincretismului se va extinde, atunci noi mirenii nu mai intram in biserici, ne vom ruga acasa, ca in Biserica Primara, iar monahii, preotii si ierarhii vor face nepomenire sau ascultare, dupa constiinta si credinta fiecaruia, cum vor putea si dori. Asta e! Pina atunci, sa ne ascultam ierarhii, deoarece altfel nu Il primim pe Hristos Cel Euharistic.

      • „ne vom ruga acasa, ca in Biserica Primara”

        În primul rând că Biserica Primară cam este un termen inventat de protestanţi.

        În al doilea rând, în acea epocă, foarte de început, nu existau încă construcţii dedicate, ci se ţineau liturghiile la oameni acasă. Deci e puţin altceva decât spuneţi. Unele asemenea locuinţe folosite regulat ca spaţiu de cult au fost în cele din urmă folosite exclusiv ca spaţii de cult, fiind donate de proprietari comunităţii. Faza următoare a fost cea în care bisericile erau de la început construite pentru această funcţiune, căpătând şi o formă diferită, mai potrivită pentru comunităţi mai mari.

  19. suslik1973 zice:

    …si ma indoiesc ca, daca ecumenismul progreseaza, fiind sprijinit inca mai puternic de ocupantii actuali si toate cozile lor de topor, veti gasi aici duhovnici, altfel decit speriati de stupida disciplina oarba, pardon ascultare. Daca eu sustin acum ierarhii, e pentru ca stiu ce model are ierahia bisericeasca, cum functioneaza ea, si mai ales am incredere in Intemeietorul Bisericii. In nici un caz din motivele legate de tremurul visceral al fricii, din care asculta oamenii in general de structuri ierarhice: frica de pedeapsa si/sau fascinatia cazona. Si, e cazul sa fim realisti: in regimurile totalitare, precum cel in care au trait parintii nostri, si cel care ni se pregateste acum, noua si urmasilor, este o presiune imensa pentru demantelarea tainei spovedaniei. Spus mai clar, subumanii orwellieni vor voi sa afle totul, despre orice si oricine, pe orice cale. Preotii de mir au dubla presiune a familiei si ierarhului, iar monahii sint constant supusi presiunii staretului. Si, avind in vedere ca Sfinta Cuminecare a fost instituita de Domnul inaintea intemeierii Bisericii la Pentecost, deci inainte sa existe episcopi, preoti, etc., e clara directia…
    Si, daca gasiti astfel de duhovnici, ipotetic dar destul de plauzibil, in o alta tara, sa zicem Rusia sau Kazahstan, veti merge acolo doar pentru viata liturgica? Hristos Dumnezeu nu este absurd in ce cere de la noi, pentru mintuirea noastra.
    Daca ecumenismul, care e doar un caz particular al modernismului, va ajunge o metastaza, din tumoare, atunci, da, aruncam ascultarea si de oameni la cos, si facem ascultare exclusiv de Dumnezeu. Asta inseamna ca vom privi la biserici din afara, ca la niste frumoase monumente de cult, nemaifolosindu-le liturgic. Insa, sincer, cred ca nu este cazul acum si in viiitorul foarte apropiat.

  20. IMPORTANT!

    Atenţie că „războinicii” au trunchiat textul şi au formulat în aşa fel încât pare că ÎPS Hierotheos a scris acest text ca reacţie la ce se întâmplă în România. Textul integral aici:

    https://ortodoxiacatholica.wordpress.com/2016/07/02/de-ce-nu-am-semnat-de-mitropolitul-ierotheos-vlahos-de-nafpaktos-si-agios-vlasios/

  21. suslik1973 zice:

    Pentru dna. Ana Elisabeta:
    Nu, doar judec cu datele istorice. Mehmet cel Mare avea un geniu tactic evident, chiar de cind s-a urcat pe tronul padisahilor otomani. Marimea, numarul si organizarea armatei care a realizat cucerirea Constantinopolelui ar fi facut chiar pe locuitorii Vienei, Parisului sau Romei de atunci sa cam lesine de frica, si pe un bun motiv: chiar era o armata puternica, tehnic si strategic, pentru acele vremuri. Deci Constantinopolul ar fi fost cucerit oricum. Deseori s-a intimplat in istorie ca cetati, state, etc., care practicau dreapta credinta, fara „lucrul amestecat urit mirositor” al unionismelor sau ecumenismelor, au fost cucerite, pentru ratiuni aparent pamintesti dar in spatele carora se intrevad puternicele judecati dumnezeiesti. De pilda, e fapt istoric ca otomanii au fost mai benevoli cu crestinii ortodocsi decit au fost latinii. A fost deci un caz de „tot raul spre bine”. Si de ce scrieti „Orasul”, cu majuscula? 🙂 A fost doar capitala unui imperiu, acum apus. In istoria consemnata au fost probabil zeci de state ale caror capitale au fost cucerite, jefuite, devastate. Pentru greci este Orasul, este clar asta. 🙂 Pentru non-greci, este, cum am scris, fosta capitala a doua imperii succesive, si nimic mai mult.

    • Cristian zice:

      „Mehmet cel Mare avea un geniu tactic evident, chiar de cind s-a urcat pe tronul padisahilor otomani. Marimea, numarul si organizarea armatei care a realizat cucerirea Constantinopolelui ar fi facut chiar pe locuitorii Vienei, Parisului sau Romei de atunci sa cam lesine de frica, si pe un bun motiv: chiar era o armata puternica, tehnic si strategic, pentru acele vremuri. Deci Constantinopolul ar fi fost cucerit oricum.” – n-as zice, caci atunci de ce, dupa 22 de ani, acelasi Mehmet Cuceritorul, cand s-a luptat cu un Sfant si mare aparator al Ortodoxiei a inregistrat cea mai mare si rusinoasa infrangere din istoria otomana?

      • suslik1973 zice:

        Și dvs. credeți în „sfințenia” unui „sfînt politic”? Citiți-i viața, din surse cît mai diverse și independente. Faptul că a fost canonizat nu e neapărat bazat pe adevăr sau un lucru bun. Asta mă enervează: atrofierea pînă la dispariție a simțului critic față de o idee sau o persoană, atunci cînd evlavia, justificată au nu, intră în funcție. Există un număr de sfinți pe care pur și simplu nu îi consider ca atare, deoarece canonizarea lor îmi „urlă”, efectiv, a politic: Iustinian, Andrei Șaguna, tipul ăsta, și alții. Dacă BOR îl canonizează, ferească Dumnezeu, pe vrăjitorul ardealului, Boca (del Diablo) sau pe fascistul Pîrvu Iustin, sau Patriarhia Ecu pe Athenagora, chiar vorbeam cu un prieten că aș alcătui niște acatiste la caterincă.
        În fine, scuze lui Andrei pentru off-topic.

      • Cristian zice:

        Eu cred ca Stefan cel Mare a fost un domnitor sfant, dar trecand peste asta, faptul ca a fost un aparator al dreptei credinte Ortodoxe e de netagaduit. Si asta, dupa cum spuneam, s-a vazut nu numai la Podul Inalt, ci in toate cele peste 40 de batalii pe care le-a castigat.

  22. suslik1973 zice:

    Ioan C, aveți dreptate. Nu înțeleg ce se întîmplă: bănuiesc că r.i.c. au luat o parte, pr. Matei alta, altfel nu îmi explic.

    • Nu, chiar a scris mai multe texte, accentuând aspecte diferite, dar pr. Matei nu a sesizat, iar eu n-am verificat. Textul de pe blogul pr. MV oferă contextul înţelegerii corecte. Informaţiile pe care vi le-am dat provin de la d-na Tatiana Petrache, mai puţin confuzia între texte care aparţine pr. MV. Niciunul din texte nu a fost scris ca reacţie la evenimentele din România cum sugerează „războinicii”, şi nu a fost destinat lor în mod special, ei primind textul la iniţiativa cuiva din România care l-a cerut Mitropolitului Ierotheos în acest scop. Îmi scapă numele, dar mai pot întreba.

      • ioanc zice:

        Sa ma scuzati, dar astea sunt copilarii. Cum adica, textul de pe site-ul preotului Matei Vulcanescu ofera contextul intelegerii corecte (poate acolo in Grecia), iar cel de pe ric, nu? Nu sunt amandoua textele redactate si semnate de IPS Ierotheos Vlachos? Ce ma intereseaza pe mine, cine, ce si cum a cerut textul si l-a facut cunoscut publicului din Romania? (Dumnezeu sa le rasplateasca pentru gandul cel bun!) Cred ca astfel pierdem esentialul si anume ce ne transmite Mitropolitul si duhul cum o transmite, nu cu atitudini ce indeamna la razvratire. Zau, chiar ca nu inteleg astfel de atitudini. Asta arata de fapt ce prapastie e intre noi, intre ortodocsii din Romania.

      • ioanc zice:

        Nu stiu de ce, dar am impresia, ca prin astfel de atitudini, parintele Matei duce o alta lupta, una personala cu ierarhia BOR. Dar poate ma insel eu, tot ce e posibil.

      • Andrei zice:

        Ioan, eu nu neg ca parintele Matei are si o ranchiuna personala. Dar cine il poate acuza? Cati stiu ca atunci cand a impartit marturisirea de credinta contra ecumenismului in Romania a fost dat afara din biserica-paraclis a Catedralei Neamului? Dar ca s-a dat pe sustache o enciclica prin care i se interzice sa slujeasca in Mitropolia Munteniei si Dobrogei? Sau mai rau, se interzice sa fie primit! Si ce a facut parintele Matei la inceput? A pus civilizat si teologic niste probleme, gen Chambessy. Si drept raspuns, a primit „cadourile” astea.

        Eu am mai meditat zilele astea la diverse probleme si am tras niste concluzii: BOR a preluat fuguta laudele IPS Ierotheos, ca sa para, chipurile, traditionalisti. Si totusi a semnat. Si totusi a fost de acord cu Balamand-ul. Si totusi a semnat Chambessy-ul. Si totusi e membra CMB. Si tousi in ianuarie vom asista la alta „saptamana de rugaciune”. Si totusi Nifon e tot pe piedestal si a fost prezent si la inmormantarea reginei Ana, desi a spionat familia regala pentru comunisti! Ce ne facem cu astea? Cat de repede ne punem palmele pe ochi! Cu atatea probleme!

        Nici nu ma mira ca cei de la ric au sarit cu limbile p-afara instant. Dintotdeauna au fost cripto-ecumenisti. Ei niciodata nu au urmat calea patristica in caz de erezie. Mereu au cautat circumstante atenuante. Pacat ca m-au pacalit acum, dar recunosc ca am gresit…

      • ioanc zice:

        Ce sa zic eu Andrei. Intotdeauna incerc sa vad lucrurile detasat, cu Hristos in mintea si inima mea. Imi pare rau, daca asa stau lucrurile. Eu il iubesc si pe parintele Matei, caci e preotul Hristosului meu, ii iubesc si pe cei de la ric, si pe voi si pe cei ce comenteaza pe saccsiv. Chiar daca avem opinii diferite, suntem toti ai lui Hristos. Eu incerc sa nu impart turma, caci la asta lucreaza vicleanul. Dumnezeu sa ne miluiasca pe toti. Amin!

      • Andrei zice:

        Ioan, turma lui Hristos ramane mereu unita. Cei care se despart, se despart ca vor si independent de turma. Daca tinem cu dintii de unitatea exterioara in dauna adevarului, facem practic ecumenism… Nici mie nu imi place ce se intampla zilele astea, dar adevarul e ca BOR chiar nu e atat de curata pe cat vor sa o scoata cei de la ric. Alea sunt deja osanale aduse unei biserici locale unita la nivel declaratic cu monofozitii, membra in CMB si care an de an are ierarhi care se roaga cu ereticii. E normal? Apoi avem noi vreo vina pentru toate problemele mentionate?

  23. ioanc zice:

    Stii bine, ca la fel ca si tine, eu unul nu primesc erezia. Chiar daca mi-ar predica-o un inger din cer. Pana la urma totul se reduce la o problema de constiinta: cred eu in Hristos?
    Si pentru starea actuala a Bisericii, cu siguranta si noi suntem de vina. Caci am ales compromisul. Am ales calea cea mai usoara. Ierarhii sunt imaginea noastra reflectata in oglinda.

    • Andrei zice:

      Pe de o parte asa este, pe de alta multi ierarhi sunt oglinda scolilor occidentale pe care le-au urmat. Iar daca sunt asa, sunt mai ales datorita laxismului, nu datorita unor pozitii ferme. Apropo de ce ai spus in comentariul anterior, sa nu uitam ca Hristos e izvorul unitatii in Biserica, deci fara Hristos, nu exista unitate.

      • Cristian zice:

        Este prin istoria Bisericii o poveste cu un hot care se calugareste ca sa scape de lege, acolo fura in continuare, iar cand moare episcopul locului toti cei care trebuiau sa-i aleaga urmasul au avut acelasi vis: urmatorul episcop sa fie monahul hot. Ajuns episcop, a furat in continuare, crezandu-se virtuos. Dumnezeu i-a trimis vedenie si i-a spus cam asa: „Nebunule, te-am pus episcop nu pentru ca ai fi virtuos, ci pentru ca asta le trebuia acelora de aici”.

  24. Cristian zice:

    Pentru cine ma poate ajuta sa inteleg – este vorba de fragmentul din Ecumenism si Stilism, atat de invocat zilele astea de detractorii celor care au incetat pomenirea ierarhilor pe la noi, respectiv:

    http://www.parohiacopou.ro/arhim-epifanie-theodoropulos-despre-pericolul-schismei-care-poate-incepe-cu-nepomenirea-episcopilor/
    sau
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/08/19/nepomenirea-ierarhilor-schisma-razvratire-parintele-epifanie-sf-anastasie-sinaitul-sa-nu-subestimati-puterea-arhiereasca/

    Acolo arhim Epifanie spune (si cei dela RIC folosesc chiar in titlu!) urmatoarele:

    „Să nu se uite că primatul Papei şi Filioque nu au apărut nici în 1054, atunci când a fost renegată Ro­ma, nici în 1053, nici în 1052, ci cu veacuri întregi mai înainte se învăţau acestea în Apus. Şi cu toate acestea Biserica – folosind iconomia – a suportat şi pe Papa şi inovaţiile lui. Da, Părinte Nicodime! Însuşi marele Fotie nu numai că a îngăduit mult timp să-l pomenească în Diptice pe rău credinciosul papă, ci chiar a scris în anul 885 despre papa Ioan al VIII-lea care murise cu trei ani mai înainte: „Aşadar acest Ioan al nostru, cel viteaz la minte, viteaz şi cu evla­via… Acest arhiereu binecuvântat al Romei…” (Mystagogia Duhului Sfânt, 89). O, de ar fi trăit atunci oarecare super-zeloţi şi super-ortodocşi contemporani! Existau de altfel şi atunci unii asemenea acestora, care nu ar fi şovăit, din pricina cuvintelor de laudă de mai sus, să arunce defăimarea de trădător în obrazul acestui bărbat sfinţit! Ar fi nu­mit trădător pe cine? Pe acela pe care adevărul lucru­rilor l-a arătat o fortăreaţă tare a Credinţei, un erou adevărat al Ortodoxiei?”

    Or, din cate stiu eu, dar va rog sa ma corectati daca gresesc, papa Ioan al VIII-lea a fost ultimul papa Ortodox – si-a trimis reprezentanti la Sinodul fotian din 879 care au impreuna-semnat condamnarea Filioque, condamnare pe care papa Ioan al VIII-lea a primit-o si chiar a gravat pe undeva Crezul Ortodox. Pai atunci nu era normal sa-l numeasca viteaz Sfantul Fotie? Cred ca aici arhim. Epifanie induce in eroare pe cititor.

    • suslik1973 zice:

      Nu e nici o inducere în eroare. E absurd să spui că acel Papă a Romei a fost ultimul ortodox de pe tronul episcopului Romei. E absurd și ilogic: ar însemna că Bizanțul ortodox a fost, pînă la Schismă, în comuniune cu…eretici! Vedeți unde vă duce zelotismul a la Romanidis? în ce hăuri de unde lipsește lumina logicii? Nu, părintele Epifanie avea dreptate. E absurd să spună cineva de comuniunea prin iconomie cu ereticii, și apoi să vrea îngrădire de aceștia, și anatemizarwa ecumenismului. Cpmplet ridicol de contradictoriu: dacă Bizanțul și Roma erau în comuniune, atunci nici unul din scaune nu era eretic. Prin absurd, dacă ar exista „comuniune cu ereticii/schismaticii prin oikonomia”, atunci lupta antiecumenistă ar fi stupidă și într-adevăr doar o instigare la schismă. Dar nu e cazul: regretatul părinte Theodoropoulos a fost unul din cei echilibrați oameni ai ortodoxiei elenofone din secolul trecut. A lovit în extreme și mai ales în extremisme, așa cum trebuie să facă orice credincios sau păstor ce iubește și urmează calea împărătească.

    • Cristian zice:

      Ignorati afirmatia mea „ultimul papa Ortodox” – nu a fost (chiar) ultimul, asta am inteles, dar pana la urma este neesential in problema inducerii in eroare. Ceea ce este important este ca a dat anatemei Sinodul talharesc din 869, pe care catolicii il considera al VIII-lea Sinod pana in ziua de azi, si a primit toate hotararile Sinodului fotian din 879, autenticul Sinod al VIII-lea.

      Mai mult, in viata Sfantului Fotie cel Mare putem citi:
      „Sfântul Fotie laudă pe contemporanii săi, Papa Ioan al VIII-lea şi Adrian al III-
      lea, care au propovăduit aceeaşi bunăcinstire, învăţând că Duhul purcede de la Tatăl” – in consecinta era normal sa-l numeasca viteaz si arhiereu binecuvantat, nu cum lasa sa se inteleaga arhim. Epifanie.

      Mai mult, afirmatia arhim. Epifanie „Însuşi marele Fotie nu numai că a îngăduit mult timp să-l pomenească în Diptice pe rău credinciosul papă,..” se dovedeste falsa, intrucat despre Ioan al VIII-lea (872-882) si Martin al II-lea (884-885) spune clar ca erau in „bunacinstire”.
      –––––––––––––––––
      Cat despre cealalta afirmatie a arhim Epifanie: „Biserica – folosind iconomia – a suportat şi pe Papa şi inovaţiile lui”, trebuie luata si ea cu rezerva, intrucat:

      „Sfântul Fotie avea dreptate să declare că noua adăugire pare că miroase ori a
      maniheism, prin faptul că împarte pe Creator în două principii, ori a neoplatonism, prin aceea că introduce o scară a fiinţelor dumnezeieşti.
      Însă pentru ortodocşi era la îndemână o altă rezolvare teologică. În ochii răsăritenilor
      singura autoritate dogmatică insuflată era Biserica. Un sinod dobândea autoritate numai atunci când învăţăturile lui erau recunoscute ca ortodoxe de către Biserică. Doar un alt Sinod Ecumenic, recunoscut de către Biserică, avea dreptul nu să schimbe, ci să amplifice şi să explice hotărârile date la un Sinod anterior. De aceea Răsăritul a văzut schimbările făcute în Crez de Biserica Apuseană ca un atac direct la întreaga sa concepţie despre doctrina şi guvernarea Bisericii.
      În 996, împăratul apusean Otto al III-lea a dat Romei primul papă german, în persoana
      mai tânărului său văr Bruno, cunoscut ca Grigorie al V-lea (996-999). Papa Grigorie al V-lea nu era pomenit la Constantinopol, probabil fiindcă, în calitate de german, folosea adausul Filioque. Urmaşul său, un grec din Calabria, Papa Ioan Filagathus, cunoscut ca Ioan al XVI-lea (997-998), după ce a trimis Scrisoarea de înscăunare, a fost pomenit la Constantinopol. Urmaşul său, primul papă francez, Gerbert d’Aurillac, cunoscut ca Silvestru al II-lea (999-1003), nu este pomenit în dipticele din Constantinopol. Se pare că papii numiţi prin influenţă germană nu erau pomeniţi la Constantinopol, probabil din pricina teologiei lor germane. Mai există şi posibilitatea ca ei să nu se fi deranjat să trimită o scrisoare de înscăunare.
      Dacă ar fi să punctăm exact schisma finală dintre Roma şi Constantinopol după ultima
      menţionare a unui papă în dipticele Constantinopolului, atunci data ar fi 1009. Ultimul papă
      consemnat a fost Ioan al XVIII-lea (1004-1009).” (din Viata Sfantului Fotie cel Mare)

    • kalinikos zice:

      Cristian,

      Daca vrei o analiza cat se poate de clara si la obiect despre ce s-a intamplat la Sinodul al VIII-lea, uite aici:
      https://graiulortodox.wordpress.com/2012/02/07/96-sinodul-viii-condamna-ereziile-papiste/
      Ai sa vezi exprimata atat pozitia Romei, cat si cea a Bisericilor Rasaritene. (filioque nu a fost singura controversa)

      P.S.
      https://graiulortodox.wordpress.com/2014/02/10/176-praznuirea-sinodului-viii-ecumenic-antipapistas-si-anti-filioque-instituita-local-in-mitropolia-pireului/
      Un articol despre participarea IPS Teodosie la praznuirea Sinodului VIII ecumenic (chiar daca e praznuire locala). Din cate am vazut pana acum IPS Teodosie are o relatie de prietenie foarte buna cu IPS Serafim (probabil ca nu intamplator a dat cu subsemnatul pe la DNA anul trecut) – am pus link-ul acesta fiindca il consider definitoriu pentru ierarhia BOR: cum zice o veche vorba romaneasca, „cu fundul in doua luntrii”.

      P.P.S.
      Am pus o intrebare la care nu am primit inca raspuns pe nicaieri, asa ca incerc si aici (ca tot s-a discutat despre IPS Ierotei), poate cine stie: au incetat IPS Ierotei de Nafpaktos, IPS Serafim de Pireu, IPS Pavlos de Glifada, IPS Serafim de Kithrion si IPS Ieremia de Gortina pomenirea PF Bartolomeu, a IPS Ieronim al II-lea sau a episcopilor greci care au semnat documentele din Creta? Asta ar fi extrem de important de aflat. Ne-ar putea da o directie, in toata tulburarea asta (creata artifical, zic eu – si ma refer strict la sursa tulburarii, adica la felul in care a fost conceput si organizat acest sinod/sinaxa/conferinta/ce o mai fi fiind el).

      • suslik1973 zice:

        Exact, mare dreptate aveți: partea tehnică, pragmatică este de multe ori ignorată în favoarea celei emoționale în astfel de chestiuni.

      • suslik1973 zice:

        Excelente linkuri, kalinikos, va multumesc.

      • Cristian zice:

        @kalinikos

        Multumesc pentru link-uri. Ceea ce spune acolo mitr. Vlachos nu schimba cu (aproape) nimic concluzia trista ca arhim. Epifanie manipuleaza in scrisoarea sa catre Nicodim. Si asta intrucat: 1. Sf. Fotie numeste viteaz un Papa (Ioan al VIII-lea) nu „rau credincios” cum zice arhim. Epifanie, ci pe unul despre care Sf. Fotie insusi spune in alta parte ca e „binecinstitor”; 2. Bizantul nu a practicat iconomia fara discernamant sau fara cercetarea marturisirii de credinta a papilor nici macar pana in 1009, daramite pana in 1054 cum spune arhim Epifanie. Astfel, in perioada 885 – 1009 au existat mai multi Papi care marturiseau Crezul eretic cu care Bizantul NU a fost in comuniune.

        Cat despre pomenirea lui Bartolomeu sau Ieronim al Atenei, nu pot da decat marturia pr. Matei Vulcanescu (comment mai sus) care spune ca Mitr. Serafim de Pireu NU l-a pomenit niciodata pe Ieronim al Atenei, deci nimic legat strict de Adunarea cretana. Poate fi intr-adevar adevarat faptul că, singură, Adunarea cretana nu impune (inca) in mod special intreruperea pomenirii sau ingradirea sub diverse forme, dar motive de a avea „nelinistea cea buna” in acest sens exista de prea mult timp.

      • kalinikos zice:

        ca sa reincalzesc putin subiectul 😉
        tocmai am vazut azi interviul luat de pr. Ciprian parintelui Theodoros Zisis. Are acolo (la minutul 40:39), intrebarea pe care am pus-o si eu: daca a intrerupt pomenirea. Si raspunsul parintelui este cat se poate de clar: oxi. Si da si explicatia: fiindca ecumenistii nu au reusit pe deplin sa bage in text recunoasterea ecclezialitatii si a botezului ereticilor.
        Inca mai sunt sanse, zic eu…

  25. suslik1973 zice:

    Aveți amîndoi dreptate. Pe de o parte, toți trebuie să ne întrebăm: „cred eu cu adevărat, oare, în Hristos?”. Pe de altă parte, da, școlile de gîndire occidentale sînt o plagă imună și purulentă spiritual, care, de nouă secole încoace, numai nenorociri aduc. Oamenii de acolo au nevoie de credința adevărată; filosofii pe care îi mărturisesc conducătorii lor aduc distrugere în lume, inclusiv asupra propriilor lor popoare, prin tpt felul de ideologii bizare și drăcești.

  26. suslik1973 zice:

    Dacă corbii bărboși cu engolpion pe piept nu ar dormi în staza morbidă a ecumenismului, s-ar fi putut dezrădăcina și nimici ecumenismul chiar la el acasă, în Occident. Adică, prin misionarism real. Căci și popoarele vestice au dreptul la viață și mîntuire. Spun asta, cu toată scîrba ce mi-o inspiră un Olivier Clement sau un Kallistos Ware. În schimb, privesc cu admirație la un Vladimir Moss, adevărat fiu al Scoției creștine.

  27. Sluga netrebnica zice:

    Sfantul Maxim Marturisitorul era schismatic, era manipulat si iesise din Biserica, cand ceilalti cateva sute de episcopi semnasera erezia ? Oare nu mai apartinea de Biserica Sfantul Maxim Marturisitorul cand a spus ca „Si daca intreg universul va fi in comuniune cu patriarhul, eu nu voi fi”?

    As putea crede ca tindeti sa pastrati un echilibru, cu toate ca invatatura Ortodoxa este impotriva oricarui compromis sau „echilibru” intre erezie si dreapta credinta, dar ce echilibru propovaduiti cand luati apararea pseudo-episcopilor semnatari la sinodul talharesc din Creta si mai si afirmati ca ei ar fi marturisit Ortodoxia?
    Chiar inainte sa plece in Creta, pseudo-patriarhul Daniel a facut niste afirmatii publice care dovedeau ca acolo, in Creta, aveau de gand sa avanseze pe calea ereziei ecumenismului si nicidecum sa marturiseasca Ortodoxia.

    Faptul ca pana acum, de atatia zeci de ani, au tot tacut ortodocsii, fiind indemnati la „ascultare” ca poate se vor intoarce pseudo-episcopii din ratacirile lor, faptul ca si acum se tot indeamna la „ascultare” si „liniste”, nu face decat sa le dea apa la moara ereziarhilor si sa-i incurajeze in actiunile lor eretice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s